Codul ISSN

 

CENTRUL NAŢIONAL ISSN

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

str. Ion Ghica, nr. 4, sect. 3, cod 030046

Bucureşti - ROMANIA

Tel. +40 21 311.26.35

Fax +40 21 312.49.90

e-mail: issn@bibnat.ro

Bucuresti, 02.07.2012

Catre Parohia Poiana

Va anuntam ca publicatia pe care o editati a fost inregistrata si a primit codul de identificare ISSN, dupa cum urmeaza:

Misiune ortodoxa (online) = ISSN 2285 – 3650  

ISSN–L = 2285 – 3650

Codul ISSN va fi utilizat conform instructiunilor continute in anexa “ISSN – informatii generale”, respectand Legea nr. 111/1995 republicata si Legea nr. 186/2003, privind promovarea culturii scrise.

Teodora Usurelu

Centrul National ISSN

            

CE ESTE ISSN-ul si ISSN-L?

Codul ISSN permite identificarea titlului unei publicatii in serie,inregistrat sub o forma standardizata numita “titlu cheie”.

ISSN = International Standard Serial Number (Numar International Standardizat al Publicatiilor Seriale) este un cod standardizat format din 8 caractere, dintre care 7 sunt cifre, iar ultimul, avand rol de control, este fie cifra, fie X.

ISSN-ul este valabil numai pentru titlul caruia i-a fost acordat. Orice modificare a titlului atrage dupa sine acordarea unui nou ISSN.

Suplimentele, editiile în alte limbi precum si editiile electronice vor primi ISSN-uri proprii.

Codul ISSN de legatura sau ISSN-L permite legatura dintre editiile unei resurse continue, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online). ISSN-L este definit prin noul standard ISO 3297. ISSN-L este codul desemnat de reteaua ISSN pentru a reuni toate editiile pe suporturi media diferite, ale unei resurse continue. Unei resurse continue îi va fi asociat numai un singur cod ISSN-L, indiferent cate editii pe suporturi media diferite exista pentru aceasta resursa. ISSN-L este un cod lizibil atat cu ochiul liber cat si in format electronic.

Modificarile privind numele editorului, periodicitatea, locul de aparitie nu impun acordarea unui alt ISSN, dar semnalarea lor catre Centrul National ISSN este obligatorie.

Care sunt publicatiile care pot primi ISSN si ISSN-L?

Ziarele, revistele, anuarele, darile de seama, rapoartele si colectiile de carti, adica orice publicatii ce apar sub acelasi titlu si au o durata de aparitie nedeterminata, indiferent de suportul fizic (hartie, microfilm, CD-ROM, publicatii electronice) sunt identificate prin codul ISSN.

Calendarele, cataloagele de firma, publicatiile de mare si mica publicitate, integramele, cuvintele încrucisate, programele TV, paginile web personale sau ale firmelor, motoarele de cautare, chat-urile, serviciile media si de stiri, weblog-urile nu primesc coduri ISSN.

ISSN-L se genereaza pentru toate editiile unei resurse continue, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online).

Care sunt avantajele folosirii ISSN-ului si a ISSN-L?

ISSN-ul este folosit pentru gestionarea automatizata a publicatiilor seriale. Este o cheie de acces si un mijloc de control foarte sigur.

Pentru editori, el permite o identificare rapida a comenzii, faciliteaza relatiile cu angrosistii de carte, librari si distribuitori.

Pentru biblioteci si centre de documentare, el faciliteaza operatiile de identificare, achizitii, imprumut si schimb.

Pentru cercetatori, bibliografi si cadre didactice citarea titlurilor se poate face cu mai multa certitudine, mai ales in caz de omonimie.

Codul ISSN asigura baza pentru calculul codului de bare.

Codul ISSN impreuna cu URN-ul formeaza un identificator unic pentru publicatiile electronice.

Publicatiile seriale inregistrate la Centrul National ISSN sunt introduse automat in baza de date a Bibliotecii Nationale, in bibliografia nationala de publicatii seriale. Periodic, baza de date nationala este transmisa la Centrul International ISSN, unde se editeaza Registrul ISSN (pe CD-ROM si on-line), ce contine toate publicatiile purtatoare de ISSN din lume. Acest registru este sursa de informatii cea mai importanta pentru toate cataloagele internationale de publicatii seriale.

Codul ISSN identifica publicatiile periodice, in mod unic, la nivel international. El nu asigura protectie privind dreptul de autor si nu confera exclusivitate pe titlul respectiv. Nu are valoare juridica si nu confera scutiri de taxe de orice fel (TVA, taxe postale, taxe vamale etc).

Codul ISSN-L faciliteaza cautarea, regasirea si livrarea pentru toate editiile pe suporturi media diferite ale unei resurse continue, pentru servicii ca Open URL, cataloage de bilioteca, motoare de cautare sau baze de date.

                  

        

Cum se inscrie codul ISSN si codul ISSN-L?

ISSN-ul este comunicat editorului in scris. El va fi inscris pe ecranul de prezentare, alaturi de titlul publicatiei, sub forma ISSN XXXX-XXXX, in caseta redactionala/ pagina de contact sau redactie sau intr-un alt loc, la alegerea Dvs, vizibil, usor de reperat.

O prezentare corecta garanteaza identificarea cu precizie a fiecarei publicatii.

Codul ISSN si ISSN-L vor fi tiparite unul sub celalalt, in forma indicata de standard, fie pe coperta, fie in caseta redactionala, fie intr-un alt loc vizibil.

In cazul resurselor continue pe suport electronic, codurile ISSN si ISSN-L vor fi tiparite pe ecranul de prezentare, alaturi de titlu.

BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI

Centrul National ISSN

Str. Ion Ghica, nr. 4, sect. 3, cod 030046, Bucuresti

Tel. (021) 311.26.35, (021) 314.24.34/int. 229,  fax (021) 312.49.90,

e-mail:issn@bibnat.ro

www.bibnat.ro/issn.php

Din dragoste

Când ne copleșesc grijile uităm de bunătatea lui Dumnezeu. Să medităm o clipă la următoarea pildă:

"Trăia odată un credincios vestit pentru viaţa lui austeră. Într-o zi aflându-se în faţa altarului l-a chemat pe Dumnezeu zicându-i:

- Doamne, aş fi în stare să fac orice, absolut orice, din dragoste pentru tine. Supune-mă, la orice încercare şi vei vedea că spun adevărul.

- Ia un vas, i-a spus un glas îngeresc, umple-l ras cu ulei, pune-l pe cap, străbate piaţa şi apoi oraşul, stradă cu stradă şi întoarce-te, dar bagă de seamă, să nu iroseşti nici un strop de ulei.

Omul a umplut vasul, l-a aşezat pe cap şi a pornit cu braţele întinse în echilibru, rostind la tot pasul: „nici un strop să nu se irosească!". Era zi de târg şi bărbatul a străbătut întreg oraşul, stradă cu stradă, fără să piardă nici un strop de ulei. Mulţumit s-a întors şi a aşezat vasul la biserică.

A luat icoanele drept martore a izbânzi sale, dar tăcere. Şi în zilele următoare icoanele au rămas mute. Cuprins de disperare omul, cu capul pe genunchi plângea amar şi repeta printre suspine: „şi totuşi nici un strop nu s-a irosit".

Atunci s-a auzit un glas iarăşi:

–La ce-mi trebuie mie uleiul tău, nătărăule? Ce fac eu, Dumnezeu, cu un vas cu ulei? De câte ori, în timp ce purtai vasul pe cap, de câte ori, netotule, te-ai gândit la mine?

... Aşa era, se gândise numai la ulei ...

–Mai bine ai fi răsturnat vasul şi te-ai fi gândit la mine cu iubire. Lasă de-o parte încercările, care te fac vestit şi iubeşte-l pe Dumnezeul tău, măcar un pic."

(preluat de la Ileana Vasilescu după Lanza Del Vasta)

Povestea spune că: muncind uităm să trăim şi să iubim, adesea nu vedem pădurea de copaci, marcaţi de responsabilități uităm să mângâiem, strădania fără încredere în succes e sortită eșecului.

publicat de pr. Liviu Botezatu

Creatia eminesciana

Motive fundamentale ale creaţiei eminesciene

                                                                 Profesor gr. I, Alina-Valentina Onofrei

        

         Motivul este o modalitate prin care se realizează tema în opera literară. Termenul de motiv provine din verbul latin “movere” (a mişca) semnificând rolul său în impulsionarea acţiunii, rol pe care şi-l îndeplineşte prin frecvenţa în cadrul unei opere literare. Multe din “motive” apar în creaţiile epice dar şi în operele lirice sau dramatice, existând o notă particulară în cazul fiecarui gen literar.

         În universul poeziei lui Mihai Eminescu circulă numeroase motive, a căror tratare artistică originală le conferă un timbru unic,     de neconfundat: teiul, plopul, lacul, luna, marea, stelele etc. Aceste motive – ce vor fi în schema următoare, constituie pentru elevi un exemplu prin care să se poată familiariza cu un nou concept în universul creaţiei eminesciene.

Motivul	Poezia	Citatul
Codrul	Povestea codrului La mijloc de codru	“Împărat slăvit e codrul  Neamuri mii îi cresc sub poale,  Toate înflorind din mila  Codrului, Măriei-Sale”  “La mijloc de codru des  Toate păsările ies”.
Teiul	Făt-Frumos din tei	În mijloc de codru – ajunse  Lăngă teiul “nalt şi vechi”.
	Luceafărul	“Sub şirul lung de mândri tei   Şedeau doi tineri singuri”.
Plopul	Pe lângă plopii fără soţ	“Pe lângă plopii fără soţ  Adesea am trecut”
	Şi dacă ...	“Şi dacă ramuri bat în geam  Şi se cutremur plopii,  E ca în minte să te am  Şi-ncet să te apropii”
Luceafărul	Luceafărul	“Lăngă fereastră, unde-n colţ  Luceafărul aşteaptă”
Motivul	Poezia	Citatul
Trestia	Lasă-ţi lumea	“Tremurând cu unde-n spume  Între trestie le farmă”.
	Lacul	“Ea din trestii să apară  Şi să-mi cadă lin pe piept”.
Salcâmul	Sara pe deal	“Şi surâzând vom adormi sub înaltul  Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată  Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată”.
	O, mamă	“Deasupra criptei negre a sfântului mormânt  Se scutură salcamii de toamnă şi de vânt”.
Floarea albastră	Călin (File din poveste)	“Flori albastre tremur ude în văzduhul                                                tămâiet”. ................................................................. “Flori albastre are-n păru-i şi o stea în frunte poartă”.
	Floare albastră	“Floare-albastră! Floare-albastră!  Totuşi este trist în lume”
Izvorul	Dorinţa	“Vino-n codrul la izvorul  Care tremură pe prund”
	Călin (File din poveste)	“Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt”
Lacul	Lacul	“Lacul codrilor albastru  Nuferi galbeni îl încarcă”
	Crăiasa din poveşti	“Lângă lac, pe care norii  Au urzit o umbră fină”
Marea	Mai am un singur dor	“Să mă lăsaţi să mor  La marginea mării
	Luceafărul	“Şi mumă-mea e marea”
	Luceafărul	“Şi s-aruncă fulgerător,  Se cufunda în mare”
Luna	Melancolie	“Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopţii moartă”
	Scrisoarea I	Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci”.
	Călin (File din poveste)	Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic”

Motivul	Poezia	Citatul
Stelele	La steaua	“La steaua care-a răsărit  E-o cale atât de lungă  Că mii de ani i-au trebuit  Luminii să ne-ajungă”
	De ce nu-mi vii	“Mai mândră decât orice stea,  Iubita mea, iubita mea”
	Stelele-n cer	“Stelele-n cer  Deasupra mărilor  Ard depărtărilor  Păna ce pier”.
Buciumul	Lasă-ţi lumea	“Tânguiosul bucium sună   L-ascultam cu-atâta drag”
	Sara pe deal	Sara pe deal buciumul sună cu jale
Dorul nemărginit	Scrisoarea I	“Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit  Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.”
Îngerul	Mortua est	“Atunci acest înger n-a fost decât lut”
	Înger de pază	“Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază  Încins cu o haină de umbre şi raze”
Somnul	Codrule, Măria Ta	“Să mă culc cu faţa-n sus   Şi să dorm, dormire-aş dus”
	Sara pe deal	“Ne-am răzima capetele-unul de altul  Şi surâzând vom adormi sub înaltul  Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată,  Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată”

Crestini, sportivi si ecologisti

Joi, 07.06.2012, elevii clasei a XI-B de la Liceul Sportiv Botoşani, au vizitat Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani. Prezenţa acestora s-a dorit a se înscrie în evenimentele ce au fost în jurul datei de 5 iunie, Ziua Mondială a Mediului.

În prezenţa angajaţilor APM, sportivii coordonaţi de către Pr. prof. Botezatu Liviu, au susţinut ora de religie într-un mod cu totul deosebit. Tema a fost "Ecologie creştină" şi a fost pregătită în mod special pentru această vizită.

Pentru această lecţie elevii au pregătit o scenetă. Prima parte a scenetei a avut ca subiect prezenţa unor tineri la picnic.

Un picnic unde "tineri foarte distraţi" au lăsat foarte multă mizerie, dar şi poluare "morală "datorită limbajului şi manifestărilor pe care le-au avut.

Partea a doua a scenetei s-a desfăşurat într-o "sală de judecată", unde o instanţă a cercetat faptele imorale, indecente şi dezastruoase ale acelor tineri.

"Avocaţii creştini şi ecologişti" au descris faptele acelor tineri, scoţând în evidenţă scopul pe care L-a avut Dumnezeu la crearea lumii precum încredinţarea stăpânirii ei către om.

Activitatea se datorează unei strânse colaborări dintre Compartimentul Proiecte şi Relaţii Publice al agenţiei, coordonat de către Dumitriu Narcisa şi Liceul cu Program Sportiv.

„Întreaga scenetă a fost concepută de către elevii clasei a XI-a B, care şi-au împărţit rolurile, precum şi modul de prezentare. La alcătuirea scenariului şi a rolurilor eu le-am sugerat câteva idei privind sceneta iar ei s-au mobilizat şi au creat sceneta printre temele, antrenamentele şi competiţiile avute. Ora de religie a fost apreciată foarte mult de către conducerea ANM, dar şi de către angajaţi, care ne-au invitat să continuăm colaborarea.”

de pr. Liviu Botezatu