Din dragoste



Când ne copleșesc grijile uităm de bunătatea lui Dumnezeu. Să medităm o clipă la următoarea pildă:

"Trăia odată un credincios vestit pentru viaţa lui austeră. Într-o zi aflându-se în faţa altarului l-a chemat pe Dumnezeu zicându-i:
- Doamne, aş fi în stare să fac orice, absolut orice, din dragoste pentru tine. Supune-mă, la orice încercare şi vei vedea că spun adevărul.
- Ia un vas, i-a spus un glas îngeresc, umple-l ras cu ulei, pune-l pe cap, străbate piaţa şi apoi oraşul, stradă cu stradă şi întoarce-te, dar bagă de seamă, să nu iroseşti nici un strop de ulei.
Omul a umplut vasul, l-a aşezat pe cap şi a pornit cu braţele întinse în echilibru, rostind la tot pasul: „nici un strop să nu se irosească!". Era zi de târg şi bărbatul a străbătut întreg oraşul, stradă cu stradă, fără să piardă nici un strop de ulei. Mulţumit s-a întors şi a aşezat vasul la biserică.
A luat icoanele drept martore a izbânzi sale, dar tăcere. Şi în zilele următoare icoanele au rămas mute. Cuprins de disperare omul, cu capul pe genunchi plângea amar şi repeta printre suspine: „şi totuşi nici un strop nu s-a irosit".
Atunci s-a auzit un glas iarăşi:
–La ce-mi trebuie mie uleiul tău, nătărăule? Ce fac eu, Dumnezeu, cu un vas cu ulei? De câte ori, în timp ce purtai vasul pe cap, de câte ori, netotule, te-ai gândit la mine?
... Aşa era, se gândise numai la ulei ...
–Mai bine ai fi răsturnat vasul şi te-ai fi gândit la mine cu iubire. Lasă de-o parte încercările, care te fac vestit şi iubeşte-l pe Dumnezeul tău, măcar un pic."

(preluat de la Ileana Vasilescu după Lanza Del Vasta)

Povestea spune că: muncind uităm să trăim şi să iubim, adesea nu vedem pădurea de copaci, marcaţi de responsabilități uităm să mângâiem, strădania fără încredere în succes e sortită eșecului.



publicat de pr. Liviu Botezatu

Creatia eminesciana


Motive fundamentale ale creaţiei eminesciene

                                                                 Profesor gr. I, Alina-Valentina Onofrei
        
         Motivul este o modalitate prin care se realizează tema în opera literară. Termenul de motiv provine din verbul latin “movere” (a mişca) semnificând rolul său în impulsionarea acţiunii, rol pe care şi-l îndeplineşte prin frecvenţa în cadrul unei opere literare. Multe din “motive” apar în creaţiile epice dar şi în operele lirice sau dramatice, existând o notă particulară în cazul fiecarui gen literar.
         În universul poeziei lui Mihai Eminescu circulă numeroase motive, a căror tratare artistică originală le conferă un timbru unic,     de neconfundat: teiul, plopul, lacul, luna, marea, stelele etc. Aceste motive – ce vor fi în schema următoare, constituie pentru elevi un exemplu prin care să se poată familiariza cu un nou concept în universul creaţiei eminesciene.

Motivul
Poezia
Citatul
Codrul
Povestea codrului



La mijloc de codru
“Împărat slăvit e codrul
 Neamuri mii îi cresc sub poale,
 Toate înflorind din mila
 Codrului, Măriei-Sale”
 “La mijloc de codru des
 Toate păsările ies”.
Teiul
Făt-Frumos din tei
 În mijloc de codru – ajunse
 Lăngă teiul “nalt şi vechi”.
Luceafărul
“Sub şirul lung de mândri tei
  Şedeau doi tineri singuri”.


Plopul
Pe lângă plopii fără soţ
“Pe lângă plopii fără soţ
 Adesea am trecut”
Şi dacă ...
“Şi dacă ramuri bat în geam
 Şi se cutremur plopii,
 E ca în minte să te am
 Şi-ncet să te apropii”
Luceafărul
Luceafărul
“Lăngă fereastră, unde-n colţ
 Luceafărul aşteaptă”
Motivul
Poezia
Citatul
Trestia
Lasă-ţi lumea
“Tremurând cu unde-n spume
 Între trestie le farmă”.
Lacul
“Ea din trestii să apară
 Şi să-mi cadă lin pe piept”.
Salcâmul
Sara pe deal
“Şi surâzând vom adormi sub înaltul
 Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată
 Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată”.
O, mamă
“Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
 Se scutură salcamii de toamnă şi de vânt”.
Floarea albastră
Călin (File din poveste)
“Flori albastre tremur ude în văzduhul                                                tămâiet”.
.................................................................
“Flori albastre are-n păru-i şi o stea în frunte poartă”.
Floare albastră
“Floare-albastră! Floare-albastră!
 Totuşi este trist în lume”

Izvorul
Dorinţa
“Vino-n codrul la izvorul
 Care tremură pe prund”
Călin (File din poveste)
“Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt”
Lacul
Lacul
“Lacul codrilor albastru
 Nuferi galbeni îl încarcă”
Crăiasa din poveşti
“Lângă lac, pe care norii
 Au urzit o umbră fină”
Marea
Mai am un singur dor
“Să mă lăsaţi să mor
 La marginea mării
Luceafărul
“Şi mumă-mea e marea”
Luceafărul
“Şi s-aruncă fulgerător,
 Se cufunda în mare”
Luna
Melancolie
“Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă
Prin care trece albă regina nopţii moartă”
Scrisoarea I
Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci”.
Călin (File din poveste)
Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic”


Motivul
Poezia
Citatul
Stelele
La steaua
“La steaua care-a răsărit
 E-o cale atât de lungă
 Că mii de ani i-au trebuit
 Luminii să ne-ajungă”
De ce nu-mi vii
“Mai mândră decât orice stea,
 Iubita mea, iubita mea”
Stelele-n cer
“Stelele-n cer
 Deasupra mărilor
 Ard depărtărilor
 Păna ce pier”.
Buciumul
Lasă-ţi lumea
“Tânguiosul bucium sună
  L-ascultam cu-atâta drag”
Sara pe deal
 Sara pe deal buciumul sună cu jale
Dorul nemărginit
Scrisoarea I
“Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit
 Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.”
Îngerul
Mortua est
“Atunci acest înger n-a fost decât lut”
Înger de pază
“Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază
 Încins cu o haină de umbre şi raze”
Somnul
Codrule, Măria Ta
“Să mă culc cu faţa-n sus
  Şi să dorm, dormire-aş dus”
Sara pe deal
“Ne-am răzima capetele-unul de altul
 Şi surâzând vom adormi sub înaltul
 Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată,
 Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată”

Crestini, sportivi si ecologisti

Joi, 07.06.2012, elevii clasei a XI-B de la Liceul Sportiv Botoşani, au vizitat Agenţia de Protecţie a Mediului Botoşani. Prezenţa acestora s-a dorit a se înscrie în evenimentele ce au fost în jurul datei de 5 iunie, Ziua Mondială a Mediului.



În prezenţa angajaţilor APM, sportivii coordonaţi de către Pr. prof. Botezatu Liviu, au susţinut ora de religie într-un mod cu totul deosebit. Tema a fost "Ecologie creştină" şi a fost pregătită în mod special pentru această vizită.




Pentru această lecţie elevii au pregătit o scenetă. Prima parte a scenetei a avut ca subiect prezenţa unor tineri la picnic.






Un picnic unde "tineri foarte distraţi" au lăsat foarte multă mizerie, dar şi poluare "morală "datorită limbajului şi manifestărilor pe care le-au avut.




Partea a doua a scenetei s-a desfăşurat într-o "sală de judecată", unde o instanţă a cercetat faptele imorale, indecente şi dezastruoase ale acelor tineri.




"Avocaţii creştini şi ecologişti" au descris faptele acelor tineri, scoţând în evidenţă scopul pe care L-a avut Dumnezeu la crearea lumii precum încredinţarea stăpânirii ei către om.


Activitatea se datorează unei strânse colaborări dintre Compartimentul Proiecte şi Relaţii Publice al agenţiei, coordonat de către Dumitriu Narcisa şi Liceul cu Program Sportiv.

Întreaga scenetă a fost concepută de către elevii clasei a XI-a B, care şi-au împărţit rolurile, precum şi modul de prezentare. La alcătuirea scenariului şi a rolurilor eu le-am sugerat câteva idei privind sceneta iar ei s-au mobilizat şi au creat sceneta printre temele, antrenamentele şi competiţiile avute. Ora de religie a fost apreciată foarte mult de către conducerea ANM, dar şi de către angajaţi, care ne-au invitat să continuăm colaborarea.

de pr. Liviu Botezatu