Săptămâna Legumelor şi a Fructelor Donate la Şcoala Nr. 11 Botoşani



Cu prilejul Campaniei „Săptămâna legumelor şi fructelor donate”, derulată în cadrul Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară (SNAC), elevii Şcolii Gimnaziale Nr.11 Botoşani au desfăşurat o acţiune menită să sensibilizeze atât copiii cât şi întreaga comunitate locală, cu privire la situaţia dificilă în care se află persoanele afectate de lipsa de alimente. Acţiunea s-a desfăşurat în perioada 16-19 noiembrie , în ea fiind implicaţi Consiliul elevilor, Consiliul profesoral şi voluntarii SNAC.
Cu dăruire şi bunăvoinţa de a face o faptă bună, fiecare clasă a susţinut financiar activitatea care s-a desfăşurat pe parcursul întregii săptămâni.
Cu mic şi mare, alături de dascălii lor, elevii noştri s-au mobilizat  şi au colectat o sumă destul de mare.
Joi, la ora prânzului,pe o vreme  frumoasă, împreună cu patru cadre didactice ,un grup de 11 elevi din Consiliul elevilor s-a deplasat în Piaţa Centrală a oraşului de unde a achiziţonat legumele şi fructele ce urmau să fie donate Varietatea şi cantitatea produselor cumpărate au fost impresionante, ceea ce demonstrează dorinţa tuturor de a veni în sprijinul semenilor lor, de a aduce bucurie în sufletul acestora.
Au cumpărat fasole, morcov, ţelină, ceapă, păstârnac, pătrunjel, orez, paste făinoase, ulei, pastă de tomate, mandarine şi mere în valoare de 730 lei, pe care le-au donat Cantinei săracilor de la Biserica Sf.Ilie din vecinătatea şcolii.
Cu toate că erau presaţi de timp (pentru a ajunge la ore), copiii au fost tot timpul veseli şi au ales legume şi fructe frumoase, neezitând să negocieze cu comercianţii din piaţă, dorind astfel să folosească foarte bine şi ultimul bănuţ adunat de ei.
Prin această activitate, copiii au înţeles că există oameni care au nevoie de ajutor şi au dăruit din suflet, cu zâmbetul pe buze,demonstrând, încă o dată, că oamenii pot fi uniţi şi reacţionează promt şi cu sensibilitate la nevoile semenilor.
Şi în perioada următoare, elevii şcolii noastre au în calendarul lor( în cadrul  proiectului umanitar „BUCURIA DE A DĂRUI”) mai multe activităţi caritabile  ce se vor desfăşura la Spitalul de copii, la Căminul de bătrâni Leorda, la elevii cu probleme financiare de la Şcoala Gimnazială Poiana- Vorona ,dar nu vor uita  nici  de colegii lor din şcoală care nu au posibilităţi materiale suficiente pentru  a se bucura, aşa cum se cuvine, de sărbătoarea Sfântului Nicolae şi a Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos.

                                                            A consemnat,
Responsabil SNAC pe şcoală
Prof. Rozalia Groza



SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE 2015

SCOALA GIMNAZIALA NR. 12, BOTOSANI
SAPTAMANA EDUCATIEI GLOBALE 2015
PUTERE IN CUVAT- SFANTUL APOSTOL ANDREI- APOSTOLUL ROMANILOR

PROIECTUL se desfasoara la ScoalaGimnaziala nr. 12 ,Botosani

TEMA PROIECTULUI :Putere in cuvant - SfantulApostol Andrei – Apostolulromanilor’’

ARGUMENT :Ce ii poate lega mai multpecopii de obiceiurile si traditiilepoporului roman practicate in ziuaSf, Andrei , decatparticipareadirecta la aceastasarbatoare ?

S-a avut in vedere si necesitateaintegrariicusucces a elevilor de clasa II si a colaborareadintrecadreledidacticedinaceeasiunitate de invatamant.

SCOPUL PROIECTULUI este reducereaimpactuluicucerintelescolii ,antrenarearesurselorumane in scopunitar , antrenareaelevilor de varstascolaradiferita in activitaticomune.


OBIECTIVE :

1.Promovareadialogului si a comunicariiintreeleviidinclasa II si a-V-a dinaceeasiinstitutie de invatamantimplicati in proiect ;dezvoltareacooperarii si a colaborariiintrecadreledidactice

2.Atragereaefectiva a elevilor in organizareaunoractivitati cu caracterextracurri-

cular ,conducand la crestereacalitativa si cantitativa a acestoractivitati.

3.Constientizareaafectivitatii de grup , ca suport al prieteniei .

4.Cunoasterea si respectareaobiceiurilor , traditiilorromanesti

legate de ziuaSf.Andrei .

5.Stimulareasipromovareacapacitatilorcreatoare ale elevilorprindramatizare,

prinrealizareaunordeseneavandcasubiecttemaactivitatii

6.Stimulareainteresuluiparintilorcopiilorprinimplicareadirectasiindirecta in acesteactivitati.

DURATA PROIECTULUI:18.11.2015

GRUP TINTA:

-eleviiclasei a II a A

-eleviiclaseia-V-a B


RESURSE UMANE:

-inv. GuraliucGeorgeta

-dir. Prof. PoleucaLiliana

- prof. Prescornita Diana

-eleviiclaselor a II a Asia-V-a B

-parinti



RESURSE MATERIALE:

-icoanecuSf.Andrei

-stergarepopulare,broboada rosie

-coli albe

-markerecolorate

-casetofon

-CD cucolinde de Sf Andrei

-boabe de grau,seminte de mar

-grau incoltit



ACTIVITATI PROPUSE :

-dialogintreelevii de varstascolaradiferita, petemapropusa

-dramatizare

-interpretareaunorcolinde

-realizareaunoricoane

- punereala incoltit a boabelor de grau

-desen

-expozitiecudesene



1. Cum s-a desfășurat proiectul?

Elevii celor două clase au pregătit în avans câte o creație literară (eseu/ poezie) pe tema sarbatorilor si traditiilor de toamna, punand accent pe Sfantul Apostol Andrei, Apostolul romanilor. Unii au prezentat aspecte din viataSfantului, altii au recitat Balada PesteraSfantului Andrei , un grup de copii a intonat colindul SfantuluiAndrei.In timpul acesta , ceilalti copii colorau in tehnici diverse , icoane ce-l reprezentau pe Sfant.



2. Cum s-au distrat copiii?

După fiecare creație literară prezentată, elevii spectatori au formulat aprecieri , completand cu informatiileobtinute de ei . Nu au lipsit traditiileromanesti legate de sarbatoareaSfantului Andrei, ce au facut deliciul elevilor, nici aplauzele.



3. Care sunt rezultatele?

Copiii au înțeles cât de important este să prezintiinformatiile frumos, tare și cu intonație pentru a capta și a menține atenția publicului. De asemenea, elevii au învățat să asculte cu atenție și să formuleze o părere critică obiectivă.







Evaluareaproiectului :Proiectul a avut un real succesprinatingerea in totalitate a scopuluipropus.S-a realizat un album cupozedintimpulactivitatiidesfasurate.Activitatea a fostprezentata in cadrulconcursuluiOlimpiadeleKaufland, pe site ulscolii si pe pagina de facebookScoalaGimnaziala nr. 12.

























„Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui”.



IUBEŞTE-L PE APROAPELE TĂU CA PE TINE ÎNSUŢI

           
            Acestui îndemn lăsat nouă de Mântuitorul nostru Iisus Hristos i-au răspuns cu drag şi elevii Şcolii Gimnaziale „Elena Rareş” din Botoşani, conduşi de profesorii lor. Ei şi-au însuşit acest îndemn testamentar şi au trecut concret la fapte, mai ales că Ortodoxia românească se află deja în Postul Crăciunului.
            Astfel, în cadrul Săptămânii Educaţiei Globale (16-20 noiembrie 2015) sub genericul Egalitatea trebuie să fie reală, ei au participat la activităţile şcolii, iar printre ele s-a aflat şi donaţia de alimente către Cantina de ajutor social de la Biserica „Sfântul Ilie” din Botoşani, loc unde servesc masa zilnic aproximativ 100 de persoane.
            Urmând modelul unor sfinţi milostivi, precum Sfânta Filofteia, Sfânta Parascheva sau Sfântul Nicolae şi fiind sensibilizaţi de virtuţile lor, elevii claselor I-VIII au oferit din puţinul familiilor lor, dar şi din multa lor generozitate, legume, fructe, făină, mălai, paste, ulei etc.
            Doamnele profesoare de religie Timofti Maria Valentina şi Burlacu Maria, alături de doamnele şi domnii profesori au colaborat cu familiile elevilor şi au realizat această activitate. Copiilor le-a plăcut tare mult să aducă la cantină aceste produse alimentare. Ei au spus că vor mai veni şi altădată, poate în  următorul post.
            Aceste fapte confirmă, încă o dată, faptul că sufletul ortodox, bun şi milostiv nu încetează niciodată să fie prezent în inimile credincioşilor botoşăneni. Mulţumim tuturor!
                                                                                                           
                                                                                                         Prof. Timofti Maria

                                                                                                          Şcoala Gimnazială  ''Elena Rareş ''
                                                                                                                              Botoşani

              

Ziua Școlii Deja

Sărbătorim de Ziua Școlii Deja a devenit o tradiţie ca în fiecare an, în apropierea datei de 30 noiembrie, cu ocazia sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, când Școala Smîrdan se îmbracă în haină de revigorare şi întinerire, numeroasa comunitate şcolară a satului nostru să își îmbrace straiele de sărbătoare,omagiind educaţia şi valorile ei. Calitatea educaţiei este dată de o transformare inovatoare, căutându-se în permanenţă o diversificare a funcţiilor şcolii în scopul dezvoltării acesteia ca centru de resurse pentru elevi şi părinţi, dar şi pentru ceilalţi membri ai comunităţii. Ritmul şi dinamismul dezvoltării poate izvorî din educaţie, aceasta având mijloacele şi forţa de a instrui şi educa generaţii mobile şi active, bine înzestrate din punct de vedere intelectual, capabile să depăşească inerţia unui mediu social refractar, în care se resimt încă note accentuate de prejudecată. Pornind de la idea promovării activităților educative extrașcolare de anvergură, organizate la nivelul comunității locale, acest proiect constituie un model de buna practică, prin implicarea mai multor instituții partenere din comuna Suharău în vederea susținerii calității actului educativ. Dintre aceste instituții amintim Biserica ”Pogorârea Sf. Duh”Smîrdan și Primăria Comunei Suharău. Elevii implicați au dat dovadă de creativitate, alcătuind texte lirice și epice dedicate acestei zile; de talent, interpretând diverse piese de teatru și intonând diverse melodii. 





Consilier educativ, prof. Grigore Alina

Apel umanitar

Cu un SMS la 8824, 
oricine poate oferi cel mai preţios dar doamnei profesor Ştefania Albu: minute de viaţă

Început de școală
Și anul acesta școlile au început ca de obicei, cu zarvă, cu bucurie și cu emoție. Dar doamna prof. Ștefania Albu de la LTAS „Victor Slăvescu” din Ploiești nu mai poate întâmpina acest început de an școlar de la catedră, printre glasuri entuziaste de elevi, cataloage noi și buchete de flori. Din octombrie 2014, doamna profesor de matematică a primit un diagnostic fulgerător: cancer de sân cu metastaze axiale, pulmonare, osoase, mediastinale. Boala a răvășit firul unei vieți, dar a și scos la lumină esențialul unei prezențe: dragostea și sacrificiul.

Firul unei vieți
Ștefania Albu s-a dăruit întotdeauna ca o prezență în care fragilitatea și tăria se întâlnesc și se împletesc, parcă spre a mărturisi condiția făpturii umane, dar și frumusețea lăuntrică a feminității ce tinde spre desăvârșire. Mamă a doi copii, profesor de matematică exemplar, capabil să ofere elevilor zeci de ore de pregătire gratuită în școală, director de școală pentru o vreme, arătând verticalitate, integritate, seriozitate, coleg de cancelarie înțelegător și generos, șef de catedră dedicat, diriginte și părinte sufletesc pentru generații întregi de elevi, care o poartă și astăzi în suflet, Ștefania Albu și-a înțeles dintotdeauna viața ca o dovadă de dragoste pentru cei pe care i-a întâlnit și i-a format.

Încercarea
Dar a sosit cancerul, ca o încercare deopotrivă a fragilității și a tăriei acestei prezențe. Au început lungi și epuizante ședințe de chimioterapie, aducând după sine efecte secundare din ce în ce mai severe. A sosit avalanșa unor termeni medicali prea puțin încurajatori: tipul cancerului, triplu negativ, care nu permite nici un tratament pe bază hormonală, rata de înmulțire a celulei tumorale, extrem de ridicată, de 80%, și o mulțime de diagnostice secundare care trădau, rând pe rând, slăbirea organismului. Dar sufletul ei a asumat toate acestea cu credință și cu răbdare. Știind ca Maica Domnului, Sfântul Nectarie și Sfântul Efrem cel nou o însoțesc, o călăuzesc și îi alină suferința.

Noul tratament
Cu ajutorul lui Dumnezeu și din dragostea oamenilor cu suflet mare și inimă deschisă către suferință, doamna profesor a ajuns la clinica Dr. Burzynski din Houston, Texas. Din iunie 2015, Ștefania Albu a primit un nou regim de tratament, complex, țintit, personalizat, ce include un medicament care nu este disponibil pe piața românească și trebuie cumpărat din America. Pentru a acoperi necesarul pentru un an din acest medicament (fenilbutirat de sodiu), este însă nevoie de o sumă uriașă: 54.000 USD.

SMS-ul salvator
Pentru a strânge această sumă, Ștefania Albu a primit în dar, cu sprijinul Asociației M.A.M.E., un număr de SMS: 8824. Cu fiecare SMS trimis la 8824 între 15 septembrie și 15 octombrie 2015, îi dăruiți doamnei profesor Albu 2 Euro pentru continuarea tratamentului său. Îi oferiți cel mai prețios dar: 20 de minute de viață.

Dar timpul este foarte scurt.
Căci nu avem decât o lună la dispoziție, prima lună de școală: 15 septembrie – 15 octombrie 2015. O lună pentru a strânge un an întreg din minutele de viață care se adună, ca firele de nisip, în clepsidra deschisă odată cu numărul de donații 8824. O lună pentru a salva viața doamnei profesor Ștefania Albu, donând 2 euro și dăruind 20 de minute de viață. Este luna în care doamna profesor ar fi primit flori. Este luna în care îi puteți oferi minute de viață…

Donațiile dumneavoastră sunt binevenite și în contul deschis pe numele Ștefania Albu la BRD (Sucursala Brătianu), cu numărul : RO09BRDE410SV42702914100. Nu vă îndoiți că orice dar și orice gest frumos se transformă în sufletul doamnei profesoare în speranță, dragoste și forță de viață!

Mai multe detalii despre campania umanitară „Minute de viață” se găsesc la: daruinddiniubire.wordpress.com.

Trimiteți un SMS la 8824! Împreună îi putem dărui timp prețios unui om extraordinar!
Dumnezeu să vă binecuvânteze gândul frumos și fapta cea bună!


Numărul de SMS 8824 este valabil în perioada 15 septembrie - 15 octombrie 2015Suma alocată cauzei este de 2 Euro. Nu se percepe TVA pentru donațiile de pe abonament. În rețelele Cosmote și Orange, pentru cartelele preplătite, TVA-ul a fost reținut la achiziționarea creditului. Pentru donațiile de pe cartele preplătite, în rețeaua Vodafone, utilizatorii nu plătesc TVA. Număr oferit gratuit cu sprijinul Asociației M.A.M.E.

Bucurii simple care aprind dorul de viaţă



GRIGORE  VIERU
 sau
Bucurii  simple  care aprind dorul de viaţă

                                                                                                 Profesor Zăicescu Laura-Gilda

                                                                       Liceul cu Program Sportiv Botoşani


             Poet autentic al tuturor românilor şi nu doar al Moldovei, GRIGORE VIERU a preferat comunicarea deschisă, colocvială, sentimentală cu cititorul. În general, înclină spre o poezie a preaplinului emotiv (,,O poezie trebuie să fie  multă. Dacă-i  multă, e şi frumoasă”). Este poetul care a sacralizat copilăria, maternitatea, bucuriile simple, ca şi suferinţa ce se uită în ochii lui.
             Grigore Vieru cultivă  perseverent  o  estetică  a ,, reazemului” moral, pe care  i-l oferă  pamântul, natura, cerul  şi frumuseţile acestora. Însă un capitol aparte în creaţia sa îl  constituie  poezia  de inspiraţie  naţională  şi  socială  pe  linia tradiţională Mihai  Eminescu - Vasile Alecsandri - George Coşbuc - Alexe Mateevici - Octavian Goga, poezia-strigăt existenţial,  oracular-mesianică sau înverşunat-pamfletară.
              În Scurtă istorie a literaturii  române, Dumitru Micu  susţine individualizarea  poetului: ,,Ce  diferenţiază  logosul  lui  Grigore Vieru, conferindu-i  un  prestigiu  special în  contextul liric republican, e o anume densitate, o tensiune,  o notă de  dramatism interiorizat, contrapunctate de  melancolii  liniştite, dulci,  şi de  gingăşii. Tonalităţile  în care se comunică aceste stări  variază,  natural,  de la o piesă la alta,  nu însă fără o mai mare frecvenţă  a unora,  îndeosebi a celor de  rezonanţă blagiană,  identificabile  în  unele dintre  versurile cele mai  izbutite:
 ,,O, mamă, / Dacă  ochii tăi s-ar  deschide  în  zori /  Şi ai  învia  pentru  o  clipă  din  morţi, / Cred    tot  în vârful  picioarelor /  Ai  umbla/  Ca    nu-mi  tulburi  somnul.”  (A  venit  toamna)
 ,, Mama  intră-n  mare. / Asfinţire lină. / Sfintei  mari întinderi / Cuvios se-nchină.”   (Cutremur)
               Poeziile  lui  Grigore  Vieru  se  caracterizează  prin  duioşie,  este evident  dorul  de mamă,  de spaţiu    sacru   al  satului, al ţării  natale, însă,  pe lângă tonul  tânguitor, descoperom  un  sentiment de responsabilitate :el foloseşte verbele  la persoana  întâi,  dar se  exprimă  în  numele unei  întregi colectivităţi  condamnate  la înstrăinare.
              Cât  de  evident  ne arată  Alex. Ştefănescu  rostul  lui  Grigore Vieru pentru noi,  pentru  români :,, Cine  doreşte să  afle ce au  păţit  românii  din  Basarabia  în  perioada  în care  s-au  aflat  sub stăpânire  sovietică  trebuie    citească  studii  de  istorie.  Cine  doreşte  însă    afle  ce au simţit  românii  din Basarabia  în  aceeaşi  perioadă  trebuie    citească  poezie  lui  Grigore Vieru. [...]  Fragil, copilăros, cu vocea zugrumată de un început de plâns, el  îşi  afirmă, totuşi, în  poezie  o  atitudine  de  bărbat. Chiar  şi  poeziile  lui cele mai  tandru-jucăuşe  sună  ca un imn:
       ,,Pe ramul  verde  tace / O  pasăre  măiastră, / Cu drag  şi  cu  mirare / Ascultă  limba  noastră..”                                                                                   ( Frumoasă-i  limba  noastră  )
         În  concepţia  lui  Grigore  Vieru, o bogăţie  fără  de preţ  a omului şi a poporului  din care el  face  parte este  graiul  matern,  parte  componentă  a  specificului  naţional. Una  dintre  cele mai  cunoscute  poezii, În  limba ta, îi defineşte  acest  crez :
         ,, În  aceeaşi  limbă / Toată  lumea plânge, / În  aceeaşi  limbă / Râde  un  pământ,”
dar,  totodată,  leagă graiul  matern  de trăirile  profunde ale omului :
          ,, Doar în  limba ta  / Durerea  poţi  s-o  mângâi, / Iar  bucuria / S-o  preschimbi în  cânt.”
          Poetul  susţine superioritatea  limbii  prin  asemănare cu  spiritul matern  inefabil :
         ,, În limba ta / Ti-e  dor de mama / Şi vinul  e mai vin, / Şi  prânzul  e mai prânz. / Şi doar în limba ta / Poţi râde  singur, / Şi doar în limba ta / Te poţi opri  din plâns ...”
            Impresionantă  este însă  şi  considerarea  limbii  materne  drept stare de suflet, expresie  surprinzătoare, plină de  semnificaţii  adânci  şi  sfinte :
           ,,Iar  când nu poţi / Nici plânge şi  nici  râde, / Când  nu poţi  mângâia / Şi nici cânta, / Cu-al tău pământ, / Cu  cerul  tău în faţă, / Tu taci  atunce / Tot  în  limba ta...”
           Conştient  de  valorile  perene – cele  spirituale -, Grigore  Vieru se  confesează  sincer, adresând o  rugăminte  civiincioasă, un testament  urmaşilor, o contopire cu zestrea  ce-o  păstrăm de la marele poet  naţional. În fiecare vers se simte  veneraţia  faţă de Mihai  Eminescu. O poezie care nu admite nici  metafora, dar nici ambiguitatea este ca  o revărsare  firească a sentimentelor de  iubire  atât  pentru  poetul  preţuit, cât  şi pentru  urmaşul demn:
        ,,  Lui  Mihai  Eminescu / Ştiu : cândva, la miez de noapte, / Ori la răsărit de  Soare, / Stinge-mi-s-or  ochii  mie / Tot  deasupra cărţii  Sale. / Am s-ajung  atunce,  poate, / La mijlocul ei  aproape. / Ci să nu închideţi  cartea / Ca pe  recile-mi pleoape. / S-o lăsaţi aşa deschisă, / Ca băiatul  meu ori fata / Să citească mai  departe / Ce  n-a  dovedit nici tata. / Iar  de n-au  s-auză  dânşii / Al  străvechii slove bucium, / Aşezaţi-mi-o  ca  pernă / Cu toţi codrii  ei  de  zbucium.”                                                                      ( Legământ)
          Limba română, se  observă, este folosită de  poet  cu mare  grijă, ca apa  în timp de secetă, aşa cum Alex. Ştefănescu  numeşte  arta  lui  poetică. 
           Este  clar că  emoţia trăită  de cititori la lectura textului  este  intensifictă  şi de  gândul  că mesajul în limba română  vine  dintr-un  fragment al  României  pierdut în  împrejurimile celui de-al  Doilea  Război Mondial  şi supus decenii la rând unei  rusificări  forţate.
           Deşi  facilă  la receptare, poezia lui Grigore Vieru  nu  presupune o expresivitate  involuntară, ci, dimpotivă, o  tehnică  a simplităţii de  un mare  rafinament, constând în  activarea  duioşiei  prin  construcţii  şlefuite sau  trecute  prin  graiul vechi,  plin  de  savoare  sacră, din care  s-a hrănit  însuşi  Eminescu.
           Este posibil ca, uneori, receptarea critică  a poeziei  lui  Grigore  Vieru să fie  afectată  de prejudecăţi – politice sau  estetice. Consensul  cu aspiraţiile naţionale nu a diminuat, ci, dimpotrivă, a dat  amploare  dimensiunii  valorice  a operei  lui  Grigore  Vieru; se remarcă, înainte de  toate, personalitatea  poetului, capacitatea  lui de a  emoţiona, indiferent de  tehnica  pe  care  o  foloseşte.
          De fapt, ca oricare  mare poet, Grigore Vieru şi-a exprimat  concepţia  despre  creaţie  şi despre  creator în  două  poezii   intitulate identic, Ars  poetica.
          Într-una, esnţialul  creaţiei este cuprins  alegoric în ,,statuia” cioplită pe întuneric şi nu  în ,,pietroaiele” din jur pe  care  se  grăbesc  unii  dimineaţa  să le vadă.
           În  cealaltă, viziunea este  una parabolică, evidenţiind forţa  creaţiei, puterea  clădită pe  jertfă care  învinge timpul, devenind eternitate:
           ,,Merg eu  dimineaţa, în frunte[...] / Vino moarte din urmă / Cu spicele  roşii în  braţe / Ale  sângelui  meu [...] / Şi  toţi  suntem  luminaţi / De-o  bucurie neînţeleasă.”
           Efectul  plăsmuirii  poeziei  de către poetul  Grigore Vieru  este chiar  această ,, luminare” invocată  în  creaţia  sa, luminare pe  care  până  azi o  simţim, o  trăim  şi, la  lectura  versurilor  sale – este  drept - ,,o  bucurie neînţeleasă” ne  cuprinde.
            Şi rostul  poeziei  acesta  este: de a ne copleşi, de  a ne  contamina  de starea  propriului  ei  creator. Este  cu atât  mai  încurajator  pentru  noi    redescoperim  în  viziunea  poetului  Grigore Vieru  atitudinea  ciobanului mioritic,  demnitatea  existenţială  a  omului  din  popor:
           ,,Nu am, moarte, cu  tine nimic, / Eu nici  măcar nu  te  urăsc. / Vei  fi mare  tu, eu  voi fi  mic, /  Dar numai  din  propria-mi  viaţă  trăiesc.”                       (  Nu  am,  moarte, cu  tine  nimic...)
            Învingătoare  este  însă  vitalitatea,  autorul  elogiind  semnele  dăinuirii  omului  pe  pământ  într-o  poezie  de  referinţă, Metafora :
            ,, Îmi  arunc în  apă  copiii, / În  adânca,  strălimpedea / Apă  a  graiului / Să  văd  cum înoată[...] / Bucurii  simple / Dar  care  dorul  de  viaţă-mi  aprind. / Şi nu  există  moarte! [...]”

Bibliografie:
*coord.Colesniuc, Iurie,   Literatura  română. Dicţionar-antologie de  istorie  şi teorie
                                         Literară (pp.508-514), Ed.Museum, 2000, Chişinău
 *Micu, Dumitru,              Scurtă  istorie  a  literaturii  române
                                          Bucureşti, 1995
*Ştefănescu,  Alex.,            La  o  nouă  lectură: Grigore  Vieru
                                           în  România  literară,,  Nr.38,2000