Simpozion International Grigore Vieru


SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL

GRIGORE VIERU, POET AL SUFLETULUI ROMÂNESC
 
EDIŢIA I
22-23  FEBRUARIE 2013


ARGUMENT
Motto: „Între frânturile unui neam, cultura poate statornici acele legături ce nu se văd şi nu se pot împiedica.” (  Nicolae Iorga)

Toată viaţa sa Grigore Vieru a răsădit o Românie măreaţă, de poveste în inimile orfane ale românilor basarabeni.
Calitatea culminantă a omului şi bardului Vieru a fost „curajul de a fi bun”, calitate adânc înrădăcinată în generoasa lumină latină a graiului şi a minţii româneşti. A fost poetul „bolnav de iubire”, de iubire de mamă, iubire de neam, de grai, de adevăr, de copilărie, iubire transpusă  în opera sa legată de folclor, de creaţia lui Eminescu şi Blaga.
            „Când sfios şi timid, abia atingându-se de lucruri, abia şoptindu-şi ruga, pioasa rugă de pace pentru pământ şi sănătate pentru suflet, când tulburător de îndârjit şi de categoric, rostind cuvintele cu gravitate ce vine parcă din adâncurile ancestrale; când delicat şi inocent până la o totală contopire cu vârsta copilăriei, cu dezinvoltura jocului, când aspru îndurerat de „sălbăticiile” veacului...”Acesta a fost Grigore Vieru, poetul, care o viaţă de om a servit poezia. Prin el, a licărit lumina  identităţii, demnităţii şi conştiinţei naţionale, el a condus lupta pentru limba română şi alfabetul latin, pentru adevărul istoric:”O să spun să mă audă, / şi plin de floare pomul: Şi din mormânt voi spune/ Mulţimii adevărul”.
            „ Un poet care şi-a asumat greul unui grai trecându-l prin inima sa şi , încărcat de răbdare, înţelepciune şi nouă frumuseţe, îl întoarce semenilor săi care-i deschid de bunăvoie inima să-l primească, pentru  a-şi duce mai demn mai departe viaţa în spiritul dreptăţii, al iubirii ce covârşeşte şi poate birui totul, al credincioşiei faţă de cele nepieritoare şi al nădejdii ce nu poate da greş, un asemenea poet rămâne-va ”suflet în sufletul neamului său”. O astfel de întruchipare excepţională este acest poet, acest om cât o lacrimă în rostogol pe obrazul planetei”. (Ioan Alexandru)
            Să gustăm din zborul larg, înalt şi sfânt ca un Curcubeu Tricolor al Poeziei lui Grigore Vieru! Să ne bucurăm! Şi să nu uităm că doar iubirea creează!


SCOPUL:
 Prin participarea la acest simpozion, partenerii şi participanţii îşi vor consolida aptitudinile de cooperare, dialog şi respect, absolut necesare atât în mediul şcolar, cât şi în cel al vieţii cotidiene. Ne propunem să stimulăm interesul elevilor şi al cadrelor didactice pentru cunoaşterea şi valorificarea operei lui Grigore Vieru. Cunoscând mai bine viaţa , activitatea şi opera  acestui mare poet basarabean, aflând despre lupta sa necontenită pentru adevărul istoric, pentru păstrarea  demnităţii umane şi a celei de a fi român, cunoscând dragostea sa neţărmurită pentru Patria Română, pentru semeni, poate vom reuşi „truda de a fi zilnic frumoşi şi simpli”, poate vom învăţa cum să „trăim pentru Patrie” şi mai ales poate vom căpăta şi noi „curajul de a fi oameni buni” pe care poetul nu l-a pierdut de-a lungul intregii sale vieţi.
            Citind şi bucurându-ne de poeziile sale, culegând înţelepciune din aforismele lasate, ascultând muzica pe versurile poetului, vom descoperi un  izvor al bucuriei  de a trăi , pentru că, aşa cum spunea însuşi Grigore Vieru” Poezia a avut  întotdeauna drept sfântă menire să încurajeze soarele să răsară şi femeia să nasc㔺i este răzbunarea frumuseţii pe urâţenie.”


OBIECTIV  CADRU : Educaţie prin şi pentru cultură

OBIECTIVE OPERAŢIONALE : Participanţii la simpozion vor reuşi:
ü  Să pătrundă în universul  şi intimitatea creaţiei vierene;
ü  Să sesizeze originalitatea şi valoarea acestei creaţii;
ü Să trăiască intens sentimentele transmise de mesajul poetic;
ü  Să realizeze un schimb de experienţă;
ü  Să valorifice potenţialul lor creativ;
ü  Să crească interesul pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter educativ;
ü  Să promoveze valorile morale şi spirituale, simţul pentru poezie, patrie, mamă, credinţă – teme predilecte în lirica lui Grigore Vieru;


LOCUL DESFĂŞURĂRII:

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BOTOŞANI 
COLEGIUL ECONOMIC „OCTAV ONICESCU”, BOTOŞANI

GRUP ŢINTĂ :
La simpozion pot participa  cadre didactice şi elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal.


SECŢIUNI:

I.COLOCVIU DIDACTIC : „Viaţa , activitatea şi opera lui Grigore Vieru”  - pentru cadrele didactice;

II.CREAŢII ARTISTICE pe temele: MAMA, PATRIA, CREDINŢA, COPILĂRIA, specifice liricii marelui poet:

CLASELE  I-IV: Desene inspirate din poeziile lui Grigore Vieru
     ( fiecare participant alege poezia dorită, iar desenele să fie în format A4);
   
CLASELE  V-VIII:
Caligrame, poezii proprii (fiecare participant câte 3 caligrame ori poezii ) sau  compuneri (o compunere de 1-2 pagini individual) pe temele  literare menţionate ;

CLASELE IX-XII:
-  eseuri  despre lirica viereană (2-4 pagini fiecare lucrare);
-  prezentări PPT, în care să prezinte şi valorifice originalitatea creaţiei  lirice a lui Vieru ;
-          colaje, fotografii, imagini, pe baza aforismelor poetului;

     III. CONCURSUL „IUBESC POEZIA”,  recitare de poezii semnate de Grigore Vieru, pentru  elevii de toate nivelele (fiecare participant 2 poezii, la alegere);

REGULAMENTUL DE PARTICIPARE :

a)      Înscrierea participanţilor:
-          până pe data de 19 februarie 2013;
-          participarea va fi indirectă , prin transmiterea on line a lucrărilor (pentru secţiunile I şi a II-a,  cadrele didactice doritoare sunt invitate şi aşteptate cu drag să-şi susţină lucrarea la colocviu); iar directă pentru secţiunea a III-a .
b) Depunerea lucrărilor
      -    până pe data de 19 februarie 2013;
      -    fişa de înscriere şi lucrarea vor fi transmise prin  email pe adresa
           corespunzătoare secţiunii;
-          obligatoriu lucrările vor fi trimise, prin poştă, şi pe suport de hârtie+CD, odată cu o copie xerox după mandatul poştal de achitare a taxei de înscriere. ( !!! lucrările care nu vor ajunge şi pe suport de hârtie+ CD, nu vor concura .)

     c) Adresa de corespondenţă
    - fişa de înscriere şi lucrarea vor fi transmise prin  email pe adresa corespunzătoare  
       secţiunii ;

        SECŢIUNEA  I: botezatu_liviu2001@yahoo.com
        SECŢIUNEA a II-a : anastasia26grosu@yahoo.com
        SECŢIUNEA a III-a: anca.ankyta@yahoo.com
  
d) Redactarea lucrărilor:
- se va face în format A4, pe o singură parte, scris la un rând, cu margini egale de 20 mm, cu caractere româneşti, maxim 4 pagini;
- titlul va fi scris cu majuscule ( Times New Roman 14 Bold), centrat;
- la două rânduri de titlu se va scrie autorul şi instituţia (pentru elevi şi clasa) (Times New Roman 12);
- la două rânduri sub numele autorului se va începe scrierea textului (Times New Roman 12);
- rezumatul pentru publicare va respecta indicaţiile de redactare a lucrării şi va avea dimensiunea maximă de o pagină (valabil pentru lucrările profesorilor !!);
- paginile nu vor fi numerotate;                                                                                                    
- lucrarea şi rezumatul vor fi incluse într-un singur folder ce va purta numele participantului;
- bibliografia se va consemna la sfârşitul lucrării;

e)      Evaluare:
      PROFESORI
-          fiecare participant va primi diplomă de participare;
-          adeverinţă de colaborare în cadrul simpozionului
-          CD cu ISBN

ELEVI
-          Cele mai bune creaţii vor fi premiate cu diplome
PREMIUL I, PREMIUL II, PREMIUL III, MENŢIUNE, pe fiecare secţiune şi publicate/expuse/incluse pe CD-ul cu ISBN:
     Toţi participanţii vor primi diplomă de participare.

f)       Taxa de participare:
-          taxa de participare este de 30 LEI , pentru profesori,  5 LEI pentru elevi şi este individuală.;
-          dovada achitării taxei se va trimite odată cu fişele de înscriere şi lucrările (fie o copie scanată, fie una xerox,  a mandatului poştal) ;

PROGRAMUL SIMPOZIONULUI:

VINERI- 22 FEBRUARIE:

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV:

  10-10.30:  DESCHIDEREA
  10.30- 11.30  COLOCVIUL DIDACTIC
   11.30- 12.00  FEED-BACK (IMPRESII, CONCLUZII)

Ziua Unirii la Liceul Sfantul Stelian


Șezătoarea la români de Ziua Unirii 2013 - Liceul Sf. Stelian Botoșani

articol preluat de pe 

http://scoalabt.blogspot.ro/2013/01/sezatoarea-la-romani-de-ziua-unirii.html




Aproape 100 de elevi, profesori, educatori și părinți au marcat, azi, Ziua Unirii, în cadrul unei manifestări intitulate Șezătoarea la români. Astfel, participanți de la Liceul special Sf. Stelian, două centre de plasament, Grupul Școlar Dimitrie Negreanu, Școala nr. 6, invitați de la Muzeul Județean / Secția de Etnografie (muzeograf Steliana Băltuță), Fundația Ștefan Luchian (prof. Aglaia Corneanu) și Centrul Europe Direct s-au implicat într-un program complex, coordonat de de dooamna prof. Alina Răileanu, de la Liceul Sf. Stelian. Programul a cuprins între altele: prezentarea tradițiilor și obiceiurilor populare locale, cu aplicații practice, expoziții, audiții muzicale, interpretări de cântece și dansuri populare, o adaptare după povestea lui Moș Ion Roată și Unirea de Ion Creangă, o tombolă-concurs cu zeci de premii în obiecte. Totul a culminat, firește, cu Hora Unirii, cântată și dansată împreună de toți cei prezenți. A impresionat participarea entuziastă a tuturor, de la copii din ciclul primar până la pensionari, cunoștințele aprofundate în materie de tradiții populare dobândite pe parcursul evenimentului și coordonarea fără cusur a întregii manifestări.

Filmulețe din cadrul acestei manifestări le găsiți aici:
Șezătoarea românească

Celula atee

publicat de Revista Orthograffiti





Odată, o celulă din ficatul unui om a afirmat că omul nu există. Celelalte celule din jurul ei au fost îngrozite să audă o asemenea blasfemie.

- „Omul există şi cu asta am terminat!”, a spus una dintre ele supărată, de parcă ar fi fost sfârşitul lumii.

- „Acestea sunt basme din bătrâni. Cine mai crede aşa ceva în ziua de astăzi, când avem parte de atâtea minuni ştiinţifice… Avem medicamente, operaţii chirurgicale!”, replică celula atee.

- „Ce spui?!”, exclamă o celulă neîncrezătoare. „Medicamente cred că există. Am văzut cu ochii mei! Dar operaţii?! Aşa ceva nu mai cred…”.

- „Nu vă mint! Despre operaţii am auzit de la celulele din intestin. Ba şi o bacterie vorbea despre asta! O să vină vremea să trăim veşnic, o să ajungem pe alte organe, iar voi încă mai credeţi în poveşti…”.

- „Eu”, zise una mai înţepată, „cred că operaţiile şi medicamentele, dacă există cu adevărat aşa ceva, vin de la om. El este cel care are grijă de noi şi vrea să ne salveze”.

- „Sunteţi nişte copii…”, zâmbi ironic celula atee. „De câte ori să vă spun: toate acestea sunt minuni ale ştiinţei, explicabile raţional, nu prostii. Nu vă duce capul deloc! Cum să existe om? Ce dovezi aveţi? L-a văzut vreodată cineva pe om?”.

- „Şi ce, mărturia sângelui nu contează?”, întrebă o celulă socotită mai înţeleaptă. „De câte ori nu am stat de vorbă cu globulele roşii, cu globulele albe… Ele vorbesc de creier, de inimă, despre nişte locuri minunate…”.

- „Eeeei, globulele albe, globulele roşii! Sunt nişte visătoare, nişte idealiste. Băgaţi-vă minţile în cap şi nu credeţi în poveşti de genul că în creier ar fi mintea absolută sau în inimă iubirea absolută. Cum să fie? Totul e aici şi acum. Sunteţi nişte fricoase şi aveţi nevoie de o putere supranaturală care să se gândească la voi. Supranaturalul nu există, pentru că nimeni nu l-a văzut vreodată”.

Aşa au continuat celulele ciondăneala zile în şir.

Celula atee era tot mai supărată pe suratele ei. Se simţea constrânsă de regulile societăţii ficatului. Voia să fie liberă, să îşi decidă singură soarta. Aşa că a început să pună la cale un plan de a scoate credinţa şi moralitatea religioasă fără sens din sufletul celulelor din jur. Voia să facă într-o zi tot ficatul ateu. Toate celulele şi toate organele să fie egale între ele, în atribuţii şi cinste. Cu multă sârguinţă, a reuşit să convertească destule celule. Plănuiau chiar să plece pe alte organe, în vizită.

Erezia aceasta a adus multă tulburare în ficat. Era mai mult decât puteau îndura celulele credincioase în om.

Într-o zi, dintr-odată, toate celulele şi-au pierdut cunoştinţa. Când s-au trezit, nu mai era nici urmă de celulă atee în ficat. Avusese loc o operaţie!

Daniela Filioreanu

Tineretea si provocarile lumii contemporane

articol preluat din Revista OrthoGraffiti


“TINERII SUNT FRUMOŞI, EU NU MĂ POT SUPĂRA PE EI. E IMATUR SĂ TE SUPERI PE TINERI”, INTERVIU CU PĂRINTELE SAVATIE BAȘTOVOI


Tinerii sunt frumoşi, eu nu mă pot supăra pe ei. E imatur să te superi pe tineri. Interviu cu părintele Savatie Baștovoi, călugăr, scriitor, publicist, editor, blogger.

Tinereţea este pentru noi toţi vârsta întrebărilor existenţiale, a definitivării personalităţii, a declarării independenţei faţă de părinţi, a începerii asumării responsabilităţilor specifice adulţilor. O vârstă a bucuriei, dar şi a răzvrătirilor, a viselor şi a planurilor de viaţă, dar şi a fricii în faţa existenţei şi a neprevăzutului. Este perioada teribilismelor sau a cuminţeniei timide. Deseori, în această etapă a vieţii noastre, ne simţim neînţeleşi, frustraţi; alteori, dureri, întrebări, căutări ies la iveală cu o forţă teribilă. Uneori am vrea să vorbim, să întrebăm, să ne spunem temerile, speranţele, îndoielile, problemele, dar nu avem cu cine.
Am adunat de la tinerii noştri, din diferite licee ale ţării, o serie amplă de întrebări, pe care ei le-au pus cu sinceritate şi spontan, dezvăluind uneori dincolo de cuvinte, complexitatea şi forţa lumii lor interioare.
Părinte Savatie, ca om care aţi trăit la modul total tinereţea, cu turbulenţele ei interioare, sufleteşti, existenţiale, căutând fără echivoc un răspuns la ele, cu o sinceritate chirurgicală, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la o parte dintre aceste întrebări:

• Îi pasă cuiva de tinereţea noastră?

N-aş zice că le pasă, dar că au nevoie de ea, da. Tinereţea e o marfă. Astăzi se exploatează la maxim tinereţea. Puterea, frumuseţea, energia au devenit o marfă care se vinde. Se vinde mult şi ieftin. Tânărul sau tânăra care nu e de vânzare e un erou. A nu fi de vânzare nu înseamnă doar a nu te prostitua moral şi fizic, dar mai înseamnă şi să nu devii un consumator al fleacurilor pe care ţi le vinde lumea. Felul în care te îmbraci, muzica pe care o asculţi, felul în care comunici te defineşte ca om sau ca marfă. Dacă eşti om, oamenilor le pasă de tine, iar dacă eşti marfă, te vând şi te cumpără.

• Cine ne apără pe noi de rău în lumea asta? Există undeva un loc unde să mă simt mereu ocrotit şi în siguranţă, aşa cum am fost în pântecele mamei mele?

Numai în Dumnezeu omul este în deplină apărare şi pace. Altminteri, nici pe pământ, nici în cer, nu există un loc în care omul să se simtă bine. Sunt două stări care te apropie de Dumnezeu: când ierţi şi când eşti iertat.

• De ce copiii aleg să se închidă în ei şi le e frică să spună ce gândesc?

Din cauză că au trăit experienţa de a nu fi înţeleşi. În momentul în care omul se simte neînţeles, el trăieşte cea mai mare dramă umană. Omul neînţeles îşi pierde curajul, avântul, viaţa, cu alte cuvinte, se usucă. Închiderea în sine a copilului neînţeles este o pregustare a morţii. Numai în Duhul Sfânt oamenii se pot înţelege unul pe altul. Atunci nu mai e nevoie de cuvinte, atunci gândurile străbat singure în afară, îndeobşte toată făptura devine ca un gând, un gând care spune „te iubesc”.

• Mă enervez uşor, îmi vine să mă răzbun. Simt în mine o forţă care ar face praf totul. Cum să mă liniştesc?

Să te gândeşti că eşti prost. Niciodată omul nu e mai prost decât atunci când se enervează. O ştiu din experienţă.

• Sinuciderea este dureroasă?

Nu există nimic mai dureros în tot Universul.

• Aseară am vărsat în toaletă sticla de tărie a lui tata. M-a certat cumplit, întrebându-mă de ce mă bag în viaţa lui, că el m-a făcut pe mine, nu eu pe el. Cum să mă port cu el? Ce să fac?

Nu e bine să-i dai lecţii tatii. Chiar şi atunci când îi verşi sticla de tărie. Dragostea acoperă mulţime de păcate.

• Cât mă ajută psihologul şi cât duhovnicul?

Nu te ajută nici unul, nici altul, dacă n-au dragoste.

• Cum aduci înapoi în biserică pe un om smintit de un preot?

Şi eu am smintit pe multă lume şi nu ştiu cum să-i aduc înapoi.

• Care este motivul pentru care tinerii au un sentiment de respingere atunci când aud cuvinte care le condamnă patimile sau obiceiurile proaste?

Prostia, care e soră bună cu mândria. Mai este şi educaţia inversă pe care o primesc din toate părţile. Tânărul e cea mai vulnerabilă fiinţă. Pe cât se crede de liber, de curajos, de nonconformist, pe atât e de condus de prejudecăţile şi modelele timpului. Prin ce se deosebeşte tinereţea de maturitate? Prin faptul că tânărul face ce crede, iar maturul crede ce face. E mare diferenţă între a face deoarece crezi şi a crede deoarece faci. Experienţa e cea mai mare agoniseală a omului, căci nu există experienţă în afara durerii şi a dragostei. Tinerii sunt frumoşi, eu nu mă pot supăra pe ei. E imatur să te superi pe tineri.

• Cum devine mersul la biserică firesc, fără a-l simţi ca pe o obligaţie?

Când Îl cunoşti pe Dumnezeu, când Îi poţi vorbi şi Îl poţi auzi.

• Mulțumim, părinte!