Rugaciune pentru ploaie




Şi la parohia Poiana – Unţeni Miercuri, 18 iulie 2012, s-au înălţat rugăciuni pentru ploaie curată şi la bună vreme. Datorită temperaturilor foarte ridicate şi a secetei din luna iulie păşunile şi culturile au fost afectate, ameninţând cu foamete. Nădejdea tuturor este numai la Dumnezeu cel milostiv şi multîndurat să nu se mânie pentru păcatele noastre cele cu ştiinţă şi cu  neştiinţă.

Credincioşi cu mic, cu mare, au venit să ceară de la Dumnezeu ploaie liniştită şi paşnică pentru satul nostru „şi pentru toate oraşele şi satele”.




Slujba a fost oficiată în curtea bisericii parohiale şi a început cu Sfinţirea mică a apei, apoi cu rânduiala Slujbei la vreme de secetă şi nepoluare, la care s-a adăugat Rugăciunea de izbăvire de tunete şi de fulgere. Totodată credincioşii au mulţumit lui Dumnezeu că au fost ocrotiţi de grindina din data de 16 iulie a.c. ce s-a abătut asupra satelor învecinate, care a stricat culturile agricole, locuinţe, şcoli şi chiar biserici”. 
La slujbă a participat ca reprezentant al primarului Timişag Dumitru doamna Andrişan Laura, consilier local.
Preot paroh Botezatu Liviu.




Energia nucleara

de prof. Fostea Doina Veronica
Şcoala cu clasele I-VIII nr.7 „O. Băncilă” Botoşani


Energia nucleară reprezintă energia eliberată în timpul fisiuni sau fuziunii nucleelor atomici.
La jumătatea anilor ’50 România si Uniunea Sovietică (de atunci) au convenit construcţia lângă Bucureşti (la Măgurele) a unui reactor nuclear de cercetare tip VVR-2000kW. Era primul reactor de cercertare nucleară pe care URSS îl aproba, în afara graniţelor sale de stat, pentru o ţară din blocul est European. Ulterior acelaşi tip de reactor a fost construit şi în alte ţări est europene.  Astfel în 1957 România avea un reactor nuclear în funcţiune operat de specialişti români. În 1960 s-a pus problema construcţiei de centrale nucleare în România. Primele betoane la Cernavodă s-au pus în 1979.
Energia nucleară poate fi obţinută în 2 moduri diferite: prin fisiunea unui nucleu greu sau prin fuziunea a 2 nuclei uşori. Reacţiile de fusiune sunt dificil de menţinut pentru că cei 2 nuclei se resping, dar spre deosebire de reacţiile de fisiune, fuziunea nu creează produşi radioactivi.
Ex. fisiune 235U:



Fisiunea nu este provocată prin bombardarea unui combustibil cu neutroni.Un nucleu loveşte un alt nucleu, determinându-l să se scindeze şi să emită mai mulţi neutroni. Acestea lovesc alte nuclee, provocând alte scindări şi eliberarea altor neutroni. Această succesiune se numeşte reacţie în lanţ. În cazul unei bombe atomice, reacţia în lanţ i se permite să continue necontrolată. Din această cauză energia eliberată în timpul procesului de fisiune se acumulează şi provoacă o explozie violentă.
La un reactor nuclear, există bare metalice de reglare care absorb o parte din nucleu, încetinind reacţia şi rata la care se eliberează energia.
Numai câteva elemente pot fi utilizate drept combustibil nuclear deoarece, pentru a intra într-o reacţie de fisiune în lanţ, atomii trebuie să aibă nuclee relativ mari şi instabile. Asemenea elemente se numesc materiale fisionabile.
Unul dintre cele mai larg folosite la centrale nucleare este 235U care are 92 protoni, 143 neutroni în nucleul său.Când un nucleu de 235U este lovit de un neutron, el devine instabil şi se scindează, eliberând energie şi alţi neutroni. Aceştia scindează alt nucleu de Uraniu. Fisiunea nucleară a unei mase de uraniu produce o energie de peste două milioane de ori mai mare decât cea obişnuită prin arderea unei mase de cărbune de aceeaşi greutate.
Toate reactoarele nucleare moderne se bazează pe fisiunea nucleară. Un alt tip de reacţie nucleară, numită fusiune, asigură energia soarelui. La presiuni  mari şi la temperatura de aproximativ 15 milioane de grade Celsius care există în soare, nuclee de hidrogen se combină şi determină cea mai mare parte din energia eliberată de Soare. În fusiunea nucleară două nuclee atomice se unesc pentru a forma unul mai greu şi eliberează energie.

11H + 31H =42He + 19,8MeV31H + 21H =42He + 10n + 17,6MeV

21H + 21H =31H + 11p + 4,02MeV 21H + 21H = 32He + 10n + 3,25MeV

31H + 21H =42He + 11p + 18,3MeV

Cea mai uşoară reacţie de fusiune este aceea dintre 2 izotopi ai hidrogenului şi anume deuteriu şi tritiu.

Termenul de energie nucleară este folosit în două contexte:
- la nivel microscopic, energia nucleară este energia asociată forţelor de coeziune a nucleonilor dată de interacţiunea tare a protonilor si neutronilor din nucleele atomice.
- la nivel macroscopic prin energie nucleară se înţelege energia eliberată prin reacţiile de fuziune nucleară din stele şi din bombele cu hidrogen, respectiv cea eliberată prin fisiune nucleară în bombele atomice şi în aplicaţiile civile (centrale nucleare).
De-a lungul erei nucleare, energia nucleară a fost folosită în diverse scopuri, mai mult sau mai putin constructive, iar unele dintre acestea au dat naştere la anumite incidente.

Hiroshima si Nagasaki

Pe 6 august 1945, avionul de tip B-29 “Enola Gay”, pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bombă atomică pe baza de uraniu cântărind patru tone şi jumătate, poreclită  “Little Boy” , asupra oraşului Hiroshima. Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leagă delta râului Ota a fost ţinta acestei bombe. Era asteptat ca ciuperca atomică să se înalţe la 600 de metri deasupra solului. La ora 08 si 15 minute, bomba a fost lansată de pe Enola Gay. A ratat ţinta cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16 minute, într-o clipă, 66 000 de oameni au fost omorâţi şi 69 000 au fost răniţi într-o explozie atomică de 10 kilotone.



Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelaşi tratament ca şi Hiroshima. De această dată, o bomba pe bază de plutoniu, poreclita “Fat Man” a fost aruncata asupra orasului. Cu toate că bomba a avut o deviaţie de aproape 2 km, totuşi a distrus mai mult de jumătate din oraş. Populaţia oraşului Nagasaki a scăzut într-o sutime de secundă de la 422 000 de locuitori la 383 000.


Accidentul nuclear de la Cernobal

A fost un accident major în Centrala Atomoelectrica Cernobal, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjuratoare.
Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi


Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala electrică atomică.

Submarine nucleare

O revoluţie în construcţia de submarine a avut loc în 1955. Flota Militară SUA a lansat USS Nautilus – primul submarin cu propulsie nucleară. El este acţionat de o bucată de uraniu, de marimea unei mingi de golf, într-un reactor nuclear. Nautilus putea parcurge peste 110000 km în doi ani, fără a trebui realimentat.
Reactorul unui submarin nuclear produce caldură prin fisiunea nucleelor. Prin acest proces se divid nucleele atomice, eliberând cantităţi mari de caldură. Un lichid de răcire extrage căldura din reactor şi o transferă la apa dintr-un boiler. Apa fierbe, generând aburi, trecuţi apoi în turbinele de propulsie principale şi în turbine legate la generatoare electrice. Căldura transformă apa în aburi, apoi, aburii rotesc turbinele care acţionează elicele.
Submarinele cu propulsie nucleară sunt foarte costisitoare şi doar flotele militare ale celor mai bogate ţări şi le pot permite

Bibliografia: Enciclopedia Encarta
  Arborele Lumii
Internet: www.ne.doe.gov
Google

Codul ISSN

 

CENTRUL NAŢIONAL ISSN
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
str. Ion Ghica, nr. 4, sect. 3, cod 030046
Bucureşti - ROMANIA
Tel. +40 21 311.26.35
Fax +40 21 312.49.90
e-mail: issn@bibnat.ro

Bucuresti, 02.07.2012



Catre Parohia Poiana



Va anuntam ca publicatia pe care o editati a fost inregistrata si a primit codul de identificare ISSN, dupa cum urmeaza:


Misiune ortodoxa (online) = ISSN 2285 – 3650  
ISSN–L = 2285 – 3650

Codul ISSN va fi utilizat conform instructiunilor continute in anexa “ISSN – informatii generale”, respectand Legea nr. 111/1995 republicata si Legea nr. 186/2003, privind promovarea culturii scrise.



Teodora Usurelu
Centrul National ISSN
            

CE ESTE ISSN-ul si ISSN-L?


Codul ISSN permite identificarea titlului unei publicatii in serie,inregistrat sub o forma standardizata numita “titlu cheie”.

ISSN = International Standard Serial Number (Numar International Standardizat al Publicatiilor Seriale) este un cod standardizat format din 8 caractere, dintre care 7 sunt cifre, iar ultimul, avand rol de control, este fie cifra, fie X.


ISSN-ul este valabil numai pentru titlul caruia i-a fost acordat. Orice modificare a titlului atrage dupa sine acordarea unui nou ISSN.

Suplimentele, editiile în alte limbi precum si editiile electronice vor primi ISSN-uri proprii.

Codul ISSN de legatura sau ISSN-L permite legatura dintre editiile unei resurse continue, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online). ISSN-L este definit prin noul standard ISO 3297. ISSN-L este codul desemnat de reteaua ISSN pentru a reuni toate editiile pe suporturi media diferite, ale unei resurse continue. Unei resurse continue îi va fi asociat numai un singur cod ISSN-L, indiferent cate editii pe suporturi media diferite exista pentru aceasta resursa. ISSN-L este un cod lizibil atat cu ochiul liber cat si in format electronic.

Modificarile privind numele editorului, periodicitatea, locul de aparitie nu impun acordarea unui alt ISSN, dar semnalarea lor catre Centrul National ISSN este obligatorie.

Care sunt publicatiile care pot primi ISSN si ISSN-L?

Ziarele, revistele, anuarele, darile de seama, rapoartele si colectiile de carti, adica orice publicatii ce apar sub acelasi titlu si au o durata de aparitie nedeterminata, indiferent de suportul fizic (hartie, microfilm, CD-ROM, publicatii electronice) sunt identificate prin codul ISSN.

Calendarele, cataloagele de firma, publicatiile de mare si mica publicitate, integramele, cuvintele încrucisate, programele TV, paginile web personale sau ale firmelor, motoarele de cautare, chat-urile, serviciile media si de stiri, weblog-urile nu primesc coduri ISSN.

ISSN-L se genereaza pentru toate editiile unei resurse continue, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online).

Care sunt avantajele folosirii ISSN-ului si a ISSN-L?

ISSN-ul este folosit pentru gestionarea automatizata a publicatiilor seriale. Este o cheie de acces si un mijloc de control foarte sigur.
Pentru editori, el permite o identificare rapida a comenzii, faciliteaza relatiile cu angrosistii de carte, librari si distribuitori.
Pentru biblioteci si centre de documentare, el faciliteaza operatiile de identificare, achizitii, imprumut si schimb.
Pentru cercetatori, bibliografi si cadre didactice citarea titlurilor se poate face cu mai multa certitudine, mai ales in caz de omonimie.
Codul ISSN asigura baza pentru calculul codului de bare.
Codul ISSN impreuna cu URN-ul formeaza un identificator unic pentru publicatiile electronice.

Publicatiile seriale inregistrate la Centrul National ISSN sunt introduse automat in baza de date a Bibliotecii Nationale, in bibliografia nationala de publicatii seriale. Periodic, baza de date nationala este transmisa la Centrul International ISSN, unde se editeaza Registrul ISSN (pe CD-ROM si on-line), ce contine toate publicatiile purtatoare de ISSN din lume. Acest registru este sursa de informatii cea mai importanta pentru toate cataloagele internationale de publicatii seriale.

Codul ISSN identifica publicatiile periodice, in mod unic, la nivel international. El nu asigura protectie privind dreptul de autor si nu confera exclusivitate pe titlul respectiv. Nu are valoare juridica si nu confera scutiri de taxe de orice fel (TVA, taxe postale, taxe vamale etc).

Codul ISSN-L faciliteaza cautarea, regasirea si livrarea pentru toate editiile pe suporturi media diferite ale unei resurse continue, pentru servicii ca Open URL, cataloage de bilioteca, motoare de cautare sau baze de date.
                  
        
Cum se inscrie codul ISSN si codul ISSN-L?

ISSN-ul este comunicat editorului in scris. El va fi inscris pe ecranul de prezentare, alaturi de titlul publicatiei, sub forma ISSN XXXX-XXXX, in caseta redactionala/ pagina de contact sau redactie sau intr-un alt loc, la alegerea Dvs, vizibil, usor de reperat.
O prezentare corecta garanteaza identificarea cu precizie a fiecarei publicatii.
Codul ISSN si ISSN-L vor fi tiparite unul sub celalalt, in forma indicata de standard, fie pe coperta, fie in caseta redactionala, fie intr-un alt loc vizibil.
In cazul resurselor continue pe suport electronic, codurile ISSN si ISSN-L vor fi tiparite pe ecranul de prezentare, alaturi de titlu.


BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI
Centrul National ISSN
Str. Ion Ghica, nr. 4, sect. 3, cod 030046, Bucuresti
Tel. (021) 311.26.35, (021) 314.24.34/int. 229,  fax (021) 312.49.90,
e-mail:issn@bibnat.ro
www.bibnat.ro/issn.php