Grigore Vieru- poet al neamului românesc

                         

         Andries Valerica- prof.Limba română,grI ,Școala “Patriarh Teoctist”

                                                       Tocileni-Botoșani 

         ,,Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbă şi de neam. A iubit poporul român până la lacrimi şi şi-a consacrat întreaga sa viaţă copiilor, îndrăgostiţilor, maturilor, lăsându-ne o operă monumentală, de o muzicalitate şi-o frumuseţe rară. Poet liric, cu o sensibilitate mare dedică poezii sufletului omenesc. Poet al mamei, al dorului şi al dragostei, al baştinei, al izvorului, al naturii – poet al lucrurilor sacre, aşa e definit Grigore Vieru. 

Între Basarabia și România...

                                   Tiritelnicu Mihaela,profesor pentru învățământul primar, gradul I,  Școala Gimnazială,,Elena Rareș ”Botoșani

Între Basarabia și România există un drum de cuvinte...cuvinte dragi sufletului nostru, cuvinte moștenite din moși-strămoși, cuvinte ce alină, cuvinte ce bucură, cuvinte ce dor... între Basarabia și România există limba noastră cea română, despre care poeții au scris:

,,În al limbilor tezaur

 Pururea o să rămână

Limba doinelor de aur

Limba noastră cea română.”

    (Grigore Vieru, ,,Limba noastră cea română”)

,, Limba noastră-i o comoară

  În adâncuri înfundată

Un șirag de pietre rare

 Pe moșie revărsată”.

    (Alexei Mateevici, ,,Limba noastră”)

Activitatea poetului - GRIGORE VIERU

  

Tapalagă Nadia Valentina ,prof.înv. primar - grad didactic I

Şcoala Gimnazială “ Sf. Nicolae “ Botoşani

                    Poetul  Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererita, din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.

     A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, poetul a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”.

Grigore Vieru și respectul pentru limba română

Liliiana Siustis, profesor de limba și literatura română, gradul didactic I,

Liceul PedagogicN.Iorga Botoșani

     GrigoreVieru s-a născutînfamilia de plugariromâni a lui Pavel șiEudochiaVieru, născutăDidic.. Înanul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuripentrucopii,Alarma, apreciată de criticaliterară, prevestind o opera grandioasă.

      Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbă şi de neam

      Poet al  mamei, al dorului şi al dragostei, al baştinei, al izvorului, al naturii – poet al     lucrurilor sacre, aşa poate fi definit Grigore Vieru.

      Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei.  Pentru poet dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte prin poezia sa, prin frumosul semănat în inimile copiilor. A fost, este şi va rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii naţionale. Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui. Şi cerul cu stelele, şi al străvechii slave bucium, şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape, fiindcă iubesc şi au o taină sus care ne apără. A ajunge să poţi să redai istoria neamului în poezie, să poţi să aperi cei al tău prin poezie şi să crezi că eşti auzit de Dumnezeu prin poezie înseamnă să fii un poet ales. Aşa a fost Grigore Vieru – poet al neamului, care a ştiut cel mai bine să aşeze alături cuvintele ca grai, mamă, patrie, iubire şi de aceea merită cununa recunoştinţei noastre.

Grigore Vieru – poet al patrie, al mamei și al copiilor

Simionescu Marinela, Prof. înv. primar,definitivat,

Liceul de Arte ”Ionel Perlea” Slobozia,  Ialomița

Grigore Vieru este cel mai reprezentativ și mai iubit purtător de cuvânt al sufletului și spiritului românesc. Poemele sale oferă în primul rând o radicalitate existențială făcută din puterea de a înfrunta bărbătește alternativa ultimă a omului ”a fi sau a nu fi”și de a găsi , de a da dilemei o soluție fie eroică, fie patetică. În al doilea rând, poetul oferă prin opera sa o exemplaritate umană . El vede și proiectează poetic drama umană în forma unui periplu care include edenulprimordial, lupta cu răul și salvarea finală prin dragoste și creație.

Un chip blând, o minte strălucită, un om bun şi iubitor de oameni, iubitor de ţară. Aşa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Aşa l-au perceput nu doar apropiaţii, ci şi aceia care şi-au intersectat drumul cu al său. ''Există trei prilejuri de a te cunoaşte pe tine însuţi: munca, iubirea şi cumpăna''. ''Patria este ca un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă''. Sunt două dintre credinţele poetului.

Grigore Vieru – poet al sufletelor noastre

Sandu Ana-Lăcrămioara, limba engleză, gradul didactic I

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ipotești

Versurile lui Grigore Vieru (1935-2009) sunt încântătoare în claritatea şi simplitatea lor și de fiecare dată trezesc sentimentul de frumos şi de armonie în sufletele tuturor celor care le-au descoperit.  Grigore Vieru se poate numi un poet dintr-o lume complet diferită de a noastră și din alte vremuri, de undeva de departe de cotidianul trepidant și de secolul nostru definit de tehnologie. Străină de şcolile noi, de imitaţiile şi experimentele postmoderniste este această lirică. Rădăcinile ei sunt adânci – ele provin din bogatul folclor românesc, din tristele cântece populare – doinele, din neîntrecuta baladă „Mioriţa”, din poezia ultimului mare romantic european, Mihai Eminescu. Primele teme, motive şi personaje – pământul, meleagurile natale, codrul, femeia, mama, copacul, trandafirul, frunza verde, piatra, norul, lacrima – rămân pentru totdeauna în poezia acestui poet. Şi se poate spune că personajul mamei este dominant. Mama ca simbol al vieţii, a tot ce este adevărat, pur şi sfânt. Lumea care îl înconjoară – Basarabia cu câmpiile ei deluroase, Prutul, păşunile, codrii seculari, viile şi livezile, toate aceastea în mare măsură influenţează starea psihologică şi emoţională a eroului său liric. Şi el în permanenţă îşi căuta sprijinul în acest drag sufletului său univers. 

Grigore Vieru – poet al sufletelor noastre

Sandu Ana-Lăcrămioara, limba engleză, gradul didactic I

Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Ipotești

Versurile lui Grigore Vieru (1935-2009) sunt încântătoare în claritatea şi simplitatea lor și de fiecare dată trezesc sentimentul de frumos şi de armonie în sufletele tuturor celor care le-au descoperit.  Grigore Vieru se poate numi un poet dintr-o lume complet diferită de a noastră și din alte vremuri, de undeva de departe de cotidianul trepidant și de secolul nostru definit de tehnologie. Străină de şcolile noi, de imitaţiile şi experimentele postmoderniste este această lirică. Rădăcinile ei sunt adânci – ele provin din bogatul folclor românesc, din tristele cântece populare – doinele, din neîntrecuta baladă „Mioriţa”, din poezia ultimului mare romantic european, Mihai Eminescu. Primele teme, motive şi personaje – pământul, meleagurile natale, codrul, femeia, mama, copacul, trandafirul, frunza verde, piatra, norul, lacrima – rămân pentru totdeauna în poezia acestui poet. Şi se poate spune că personajul mamei este dominant. Mama ca simbol al vieţii, a tot ce este adevărat, pur şi sfânt. Lumea care îl înconjoară – Basarabia cu câmpiile ei deluroase, Prutul, păşunile, codrii seculari, viile şi livezile, toate aceastea în mare măsură influenţează starea psihologică şi emoţională a eroului său liric. Şi el în permanenţă îşi căuta sprijinul în acest drag sufletului său univers. 

Grigore Vieru, între Basarabia şi România

Sîrghe Claudia

Profesor pentru învăţământul primar

Gradul didactic I

Şcoala Primară Parpaniţa-Negreşti

Născut în Regatul România, Grigore Vieru(1935-2009) a fost copilul unor ţărani plugari şi a trăit la Chişinău, în actuala Republică Moldova, după ce îndurase regimul sovietic. A debutat încă din studenţie, publicând şi  în revista „Nistru” poemul „Închinare”, dedicat lui Mihai Eminescu, iar editorial în 1964 cu volumul „Numele tău”, ce conţinea, între altele, trei poeme numite: Tudor Arghezi, Lucian Blaga şi Brâncuşi; dar şi alte două dedicate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu.

Cel mai apropiat gorjean de sufletul său este maistrul Vasile C. Vulpe, care pe 23 august 1991 l-a cunoscut personal, apoi l-a adus de mai multe ori în Gorj, între ei stabilindu-se o prietenie frăţească.

Apreciat de critica literară ca fiind cel mai tipic reprezentant al orientării tradiţional-clasice în poezia postbelică, Grigore Vieru este şi cel mai popular şi îndrăgit poet din Republica Moldova. Poet al maturităţii şi al dragostei, al copilăriei şi plaiului natal,  Vieru se impune printr-o viziune specifică, printr-un stil particular şi o tonalitate lirică aparte, fapt pentru care «chiar la nivelul primului contact cu poezia simţim suflul arzător al vieţii».

Grigore Vieru- românul de dincolo de Prut

Prof. Pt. Înv. Primar Sîrbulescu Florentina

Gradul didactic I

Școala Gimnazială Rogova

Jud. Mehedinți

Poezie, libertate, iubire, patrie şi mamă  sunt cuvintele care descriu cel mai bine opera şi viaţa celui care a fost marele poet român Grigore Vieru, din Basarabia.

Oamenii nu își scriu epitafuri, nu se gândesc la moarte, nu vor să îi accepte omniprezența și încearcă în fel și chip să o anuleze. Ne prindem de viață ca niște furnici de firul ierbii pe timp de ploaie. Avem în sânge dorința fierbinte de a trăi clipa și suntem gata să ne punem sufletul pe tava destinului pentru încă câteva secunde de existență. Veți spune că e vorba de autoconservare, de continuitate a neamului – și cred că veți avea dreptate în final. Toți facem asta, dar mai puțini o recunosc. Sunt, însă, printre noi, ființe speciale, rupte de tumultul acestei sorți grăbite, care creează pentru frumos și bine, care elogiază valorile mai presus de propria lor fericire și care plătesc un preț prea înalt pentru această misiune.

Poetul nemuririi noastre, între Basarabia și România

                                                                      Rotariu Adriana

 Poetul Grigore Vieru oferă prin întreaga  sa  creaţie o viziune cu totul originală asupra unor teme care sunt  de natură  tradiţională. De-a lungul vieții sale , poetul a fost în căutarea unei formule, definiţii, meditaţii asupra poeziei în diverse confeseiuni, în scurte poeme, eseuri, note şi articole. Muzica de pe versurile poetului este binecunoscută: ”Maria Mirabela”, ”Două lacrimi gemene”, ” Eminescu”, ” Reaprindeti  candela”, ”Mi-e dor de tine, mamă!”, ”Melancolie”etc. Creatia poetică, la Grigore Vieru, este asemănată cu lumina, simbol al invadării  din beznă, element găsit  în toate ritualurile de iniţiere, precum şi un simbol al cunoaşterii, semn al vieţii, credintei şi adevărului, fapt care-l face pe scriitor să declare că:”este fericit cine are limpede-n minte, numele unei lumini.”

Grigore Vieru – un „pod de flori”peste Prut

Roman Liliana, profesor învățământ primar, gr. I,

Școala Gimnazială Nr. 1 Stăuceni

Când Spunem Grigore Vieru ne gândim la Basarabia, la minunatele versuri din cântecele sufletului românesc, la Albinuța – cărticica care le transmite prin fiecare cuvințel copiilor: Învățațilimba română!

Cine oare și-ar fi dorit mai mult să treacă Prutul decât să ajungă în Cosmos, așa cum și-a dorit Grigore Vieru?

Grigore Vieru - ființă întru poezie

 

Roman Irina, Filosofie, grad didactic I, LPS-Botoşani

           Poetul Grigore Vieru avea să împlinească...  83 de ani. Un chip blând, o minte strălucită, un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. Acest om plăpând cu suflet de copil a trăit în limba română, ducând pe umerii săi firavi crucea neamului nostru spre un viitor mai bun.Visul său era de a ne uni prin cuvânt, prin bunătate şi iubire de aproape. Astăzi visul lui pare mai aproape ca niciodată pentru că oamenii din diferite ţări, de diferite naţionalităţi de crezuri religioase îl pomenesc, apropiindu-se unul de celălalt, amintindu-şi de omul care a locuit la marginea unei iubiri.  

GrigoreVieru, poetul care nu a visatsăajungăîn Cosmos, ci doarsătreacăPrutul

ROȘCA ANA, prof. înv. primargradul I, ȘcoalaGimnazialăNr. 10 Botoșani

Un chip blând, o mintestrălucită, un om bun şiiubitor de oameni, iubitor de ţară. Aşa era GrigoreVieru, poetulromânnăscutdincolo de Prut. Aşa l-au perceput nu doarapropiaţii, ci şiaceia care şi-au intersectatdrumul cu al său. ''Existătreiprilejuri de a tecunoaştepe tine însuţi: munca, iubireaşicumpăna''. ''Patria este ca un copil: dacăuiţi de ea, poatesăplece de acasă''. Suntdouădintrecredinţelepoetului de la a căruiplecareînveşnicie se împlinescnouăani la 18 ianuarie 2018.

             De nouăanisuntem  maisăraci…

Grigore Vieru sau despre conștiința națională

Profesor Daniela Pricopciuc

Specialitatea: Limbașiliteraturaromână

Grad didactic I

ȘcoalaGimnazială Nr.7 Botoșani

                                   ''Cuvântul lui  Grigore Vieru tună, ca să strălumineze bolţi,

şi plouă, pentru ca lanul să lege rod şi mugurul să scoată frunze şi flori.''

Nicolae Dabija

Grigore Vieru a fost un adevărat simbol al Renașterii naționale, al luptei pentru limba română și identitatea românească. Prin întreaga sa operă, prin activitatea literară și publică, a promovat conștiința spațiului cultural românesc, fiind prezent cu o totală dăruire de sine în miezul fierbinte al celor mai importante evenimente desfățurate pe ambele maluri ale Prutului.

Grigore Vieru-poet nemuritor al neamului românesc

Popovici Anca-Mihaela-Prof. înv. primar, Grad didactic I

Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt”-Vorona

               Moartea lui Grigore Vieru, unul dintre aceia care au iubit România Mare (și căruia nu i-a păsat de pericolul la care se expunea, spunând că „ nu am moarte, cu tine, nimic ”), cel care a sperat ca Țara să revină la vechile ei hotare, cât timp a trăit, a lăsat un gol imens nu numai în sufletele noastre, ci și în literatura română.

După prima vizită în România, în anul 1973, datorată teleormăneanului Zaharia Stancu (pe atunci președintele Uniunii Scriitorilor), Grigore Vieru, întors la Chișinău, a făcut următoarea mărturisire : ”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.”

Replica, devenită celebră, venea din inima unui român adevărat, care se adresa cu atâta căldură fraților de pe ambele maluri ale râului care și acum, nedrept și ilogic, ne desparte.

„Mamă, Tu eşti patria mea!“

Prof. Georgeta-Iulia Popa. Şcoala Gimnazială „Grigore Antipa“ Botoşani

Pentru poezia lui Grigore Vieru, MAMA este o temă fundamentală. Observaţia a fost făcută de foarte mulţi comentatori ai versurilor sale. Să-l cităm, spre exemplificare, doar pe istoricul literar Mihai Cimpoi: „Grigore Vieru este un poet prin excelenţã al Mamei şi al maternităţii. Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei care este unul matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului, Muma în genere.“ Este arhetipul Marii Mame, despre care cercetătorul scrie în continuare evocând diversele nume sub care acest principiu structurant al universului intră în religiile şi artele lumii.

România – o țară cu granițe creionate în sufletele celor uniți într-un grai

Prof. Podovei Marcela

Limba și literatura română Gr. II

Liceul Tehnologic Ștefan cel Mare și Sfânt Vorona, Botoșani

                         Rezumat:

                         Grigore Vieru s-a ridicat din mijlocul unei generații care s-a luptat din răsputeri pentru ca memoria sfântă a nemului să rămână neștirbită, dedicându-și întreaga existență spre a-i mărturisi crezul. Astfel, opera sa , în totalitate, pare un program literar ce are drept scop formularea unui suflu patriotic bazat pe unirea dintre dăruire și simțire. În același timp s-a luptat pentru declararea independenței țării sale și pentru unire, pentru reîntregirea României în hotarele ei firești. Putere pentru acestea a găsit întotdeauna la mama sa, dar și în literatura românească. Este cunoscut faptul că a sa creație a crescut în umbra marelui scriitor Mihai Eminescu.

GRIGORE VIERU, păstrător al sufletului românesc

Pavel Daniela

Profesor de limba şi literatura română

Grad didactic I

 Colegiul Naţional  „Grigore Ghica” Dorohoi

„Repet, eu am răsărit ca poet din marea poezie română.” (Grigore Vieru)

Încadrat de critica literară între reprezentanţii orientării tradiţional-clasice din poezia postbelică, Grigore Vieru s-a impus printr-o viziune lirică aparte, marcată de simplitatea vorbei, stilul vetust şi profunzimea trăirilor. Marin Sorescu afirma că el „atacă poezia frontal şi cu cea mai mare simplitate, cu candoarea şi nevinovăţia celor care umblă pe acoperişuri”.Deşi folclorul a jucat rol de ghid în călătoriile sale prin lumea cuvintelor, el se consideră „un poet modern, ca expresie şi ca simţire”.

GRIGORE VIERUîntre Basarabia şi România

Pavel Daniela

Profesor de limba şi literatura română

Grad didactic I

 Colegiul Naţional  „Grigore Ghica” Dorohoi

„Repet, eu am răsărit ca poet din marea poezie română.” (Grigore Vieru)

Încadrat de critica literară între reprezentanţii orientării tradiţional-clasice din poezia postbelică, Grigore Vieru s-a impus printr-o viziune lirică aparte, marcată de simplitatea vorbei, stilul vetust şi profunzimea trăirilor. Marin Sorescu afirma că el „atacă poezia frontal şi cu cea mai mare simplitate, cu candoarea şi nevinovăţia celor care umblă pe acoperişuri”.Deşi folclorul a jucat rol de ghid în călătoriile sale prin lumea cuvintelor, el se consideră „un poet modern, ca expresie şi ca simţire”.

Valori ... Grigore către noi, Teodosie...

Numele: Păduraru Daniela

Disciplina: limba și literatura română

Grad didactic: doctor

Școala Gimnazială Ștefan cel Mare Botoșani

Rezumat: Articolul evidențiază valorile desprinse din Poemele din bătrâni și oferă o clasificare a acestora în funcție de predestinație și valorificare a existenței umane: axis mundi, ars poetica, mundus imaginalis.

            Creația unui scriitor are ca mesaj înțelepciunea lumii percepute de el și impregnată în cuvintele-i adunate cu iscusință. Purtător de CUVÂNT al neamului său, creatorul îl duce cu prisosință și îi oferă izbândă în pagini de carte ce se desprind din jertfa copacului ce a fost odată sămânță: Tot lemnul cu glasul și cu focul său. [1] Poemele din bătrâni adună concentric valori și constituie puncte de creare a unei lumi proprii: patrie/casă -axis mundi, frumosul / creație, graiul / ars poetica, suflet / curățenie, jertfă / devenire, cuvântul / mundus imaginalis.

Grigore Vieru și poezia pentru copii

Prof. Orășanu Daniela- Școala Gimnazială Nr.7 Botoșani

Prof. Orășanu Romică- Scoala Gimnazială ,, Sf. Nicolae” Botoșani

,, De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară.”

                                                             (Antoine de Saint-Exupery)

Un chip blând, o minte strălucită, un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. ''Există trei prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna''. ''Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă''. Sunt două dintre credințele poetului de la a cărui plecare în veșnicie se împlinesc cinci ani la 18 ianuarie 2014.

GRIGORE VIERU

                      

Prof.înv. primar Oniciuc Irina, gradul I

                                                                          Școala Gimnazială Nr.1 Stăuceni 

                                                                          Jud. Botoșani

                        

            Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în comuna Pererîta din raionul Briceni, comună aşezată pe malul stâng al Prutului, la mică distanţă de Miorcanii lui Ion Pillat de pe malul drept. ”M-am născut din părinţi plugari, într-un sat frumos, aşezat pe malul stâng al Prutului.  Copilăria mi-a fost desculţă. Dar nu m-am jeluit de asta niciodată…Am secerat desculţ grâul şi porumbul nostru…am cules desculţ strugurii…   ”       

„Grigore Vieru – poetul mesianic al neamului”

     

Niţă Nadina, Limba şi literatura română, Gradul II, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Roma

Un chip blând, o privire blajina, pătruns de un adânc patriotism, Grigore Vieru, va ramâne "un poet notabil" atât pentru literatura basarabeană, cât şi pentru cea românească. Nicolae Manolescu afirma : "A fost un poet bun, un poet cu multă originalitate". "Înainte de 1989, a jucat un rol important în poezia din Basarabia (...) opţiunile sale postdecembriste au fost mai ciudate", a considerat criticul literar, referindu-se la afilierea lui  la partide cu tentă naţionalistă din România. "În momentul acesta, asemenea opţiuni contează cel mai puţin, căci opţiunile lui Dumnezeu au fost mai puternice acum, la dispariţia sa", a conchis Nicolae Manolescu.

Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi – modest afirma poetul, evocând de fapt sacrificiul în numele crezului de salvare a sufletelor românilor. În anumite împrejurări avea să spună: A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi în iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!

Grigore Vieru –Trup în Romania – Suflet în Basarbia

Profesor limba și literatura română, Felicia Năpîrcă                                                                                                Liceul teoretic „Dr. Mihai Ciucă”Săveni

Poetul Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin. A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii Scânteia Leninistă.

DRAGOSTEA FAȚĂ DE MAMĂ ÎN OPERELE LUI GRIGORE VIERU

      MOROȘAN ELENA, PROF. ÎNV. PRIMAR,  DEFINITIVAT,                           ȘCOALA GIMNAZIALĂ „M. SADOVEANU”- GRĂNICEȘTI

            Grigore Vieru este considerat „luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”. Creația lirică a lui Grigore Vieru se răsfrânge spre teme cum ar fi: dragostea pentru pământul natal, copilărie, cântec, mamă și femeie. Marele critic literar, Sava Bogasiu relata în una din scrierile sale că pentru poetul basarabean mama este totul, atât viață cât și iubire. Cu toți știm ce înseamnă mama pentru fiecare dintre noi, însă poetul Grigore Vieru a dorit să exteriorizeze aceste sentimente, dând viață unor poezii cu un puternic impact emotional.

Grigore Vieru, între Basarabia și România

Mihai Elisabeta-Victorița, profesor înv.primar, gradul I,

Școala Gimnazială ,,Alexandru Moruzi”

Poezia lui Grigore Vieru este expresia unei sensibilități ieșite din comun.

 Duioșia, delicatețea feminină, dorul sfâșietor de casa părintească, adorarea mamei, apartenența sufletească irevocabilă la lumea satului sunt teme pe care poetul le abordează folosind verbele la persoana I, singular.

 Fragil, copilăros, cu vocea schimbată de un început de plâns el își afirmă în poezie o atitudine de bărbat care nu își pierde timpul cu fleacuri.

           Cu Grigore Vieru  poezia română se întoarce la izvorul curat al gândirii și simțirii poeziei populare.Asta nu înseamnă că nu înregistrează și o izbitoare modernitate, poetul fiind prin sincronia să cu ceea ce se scria în țara un port-drapel pentru poezia din Basarabia.

GRIGORE VIERU, ROMÂNUL DE PESTE PRUT

Prof. Maleș Anca, învăţământ primar, grad didactic II, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Botoşani

           Grigore Vieru a fost un poet român care a trăit pe teritoriul Basarabiei dar a simţit în limba română. Dispariţia sa  nu înseamnă moarte, deoarece el trăieşte prin poezia sa, prin frumosul semănat în inimile copiilor .Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui. Nimic din ceea ce inseamnă sensibilitate nu a scăpat atenţiei poetului: cerul cu stelele, buciumul străvechi, ochii măicuţei, anotimpurile, natura. Toate acestea ne sunt mai aproape fiindcă au fost muze ale poetului . A ajunge să poţi să redai istoria neamului în poezie, să poţi să aperi cei al tău prin poezie şi să crezi că eşti auzit de Dumnezeu prin poezie înseamnă să fii un poet ales.

GRIGORE VIERU,POET AL SUFLETULUI ROMÂNESC

                                                                                                 prof. Zăicescu  Laura-Gilda

Liceul cu Program Sportiv  Botoșani

Poet autentic al tuturor românilor şi nu doar al Moldovei, GRIGORE VIERU a preferat comunicarea deschisă, colocvială, sentimentală cu cititorul. În general, înclină spre o poezie a preaplinului emotiv (,,O poezie trebuie să fie  multă. Dacă-i  multă, e şi frumoasă”). Este poetul care a sacralizatcopilăria, maternitatea, bucuriile simple, ca şisuferinţace se uităînochiilui, a cântat iubirea, a trăit din iubire, a suferit din iubire, și a plâns de bucurie tot pentru iubire.

 Cel mai simplu și cel mai modest poet, cel mai curat în acțiune și cel mai revoltat în gândire, cel mai român și cel mai basarabean, Grigore Vieru s-a „judecat”singur, cu aceeași luciditate și onestitate care i-a caracterizat întreaga viață, pentru posteritate („Nu sunt un mare poet. Nu harul ci lacrima mea e mare.”).

PATRIOTISMUL ÎN OPERA POETULUI GRIGORE VIERU

PROF.UNGUREANU PARASCHIVA,

PSIHOLOGIE, GRAD DID.I, ȘCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ

Rezumat

Grigore Vieru este un poet român din Republica Moldova, a cărui creație conține și poezii în care străbate patriotismul.

”Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi şi vă sărut.”( Scrisoare din Basarabia)

Aceasta a fost convingerea dintotdeauna a lui Grigore Vieru că adevărata sa patrie este România, nu Republica Moldova. „Nu am nimic împotriva Repubicii Moldova, pe care am susţinut-o de la bun început şi a susţin, dar nu altfel decât o treaptă spre Reîntregire”.

Grigore Vieru a trăit având în suflet credinţa şi speranţa reîntregirii. „Cred în restabilirea hotarelor strămoşeşti şi doresc această legitimă restabilire. Pentru că, dincolo de patriotismul meu local, basarabean, ştiu că Mioriţa s-a născut în Vrancea, că mănăstirea noastră cea mare şi adâncă este Putna (…), că stâncile din Pererita mea natală, pe care le port în sufletul copilăriei mele, nu au tăria Carpaţilor; că nu putem fi o cultură, o ştiinţă şi o istorie naţioală fără Eminescu şi Creangă (…). Cred, cu toată inima, că Reunirea cu Ţara mamă este inevitabilă”.

Grigore Vieru- un simbol al veşniciei româneşti

prof. inv primar-Mihaela Ungureanu

 Şcoala Gimnazială  NR.7  Botoşani

                                                     ,,Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbă şi de neam.

                                                         ,,Am spus-o de nenumărate ori: sîrma ghimpată din fundul grădinii noastre mi-a zgîriat şi îmi zgîrie inima. O suport cu îngăduinţă. Lacrimi aşteaptă să strălucească de bucurie în ziua măreaţă cînd vom fi şi noi în rînd cu lumea…”

                    El a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei. Prin poezia sa,prin frumosul semănat în inimile copiilor,a fost, este şi va rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii  naţionale .Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui.Şi cerul cu stelele, şi al străvechii slave bucium, şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape, fiind că iubesc şi au o taină sus care ne apără.

Grigore Vieru-între Basarabia și România

Prof. înv. primar Tudorache Loredana-Ștefania-gradul I-Școala Primară nr.2 Stâncești, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani

             Grigore Vieru, care o viaţă de om a servit cu dăruire poezia și a luptat pentru păstrarea identității naționale și a limbii române,  produce vie emoţie. Și-a dedicat viața literaturii, dreptății și copiilor, dar și lui Mihai Eminescu. Poetul reprezintă şi un exponent al ideilor dominante în conştiinţa noastră naţională pe care le exprimă artistic şi le îmbogăţeşte cu sufletul său. Poet fructuos, întotdeauna sensibil la freamătul inimii şi la zbuciumul timpului, prin opera sa lirică în dulcele grai românesc, va rămâne mărturie peste veacuri și peste hotarele țării, fiind păstrat cu sfințenie în inimile românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

GRIGORE VIERU-POET AL NEAMULUI ROMÂNESC DINTRE BASARABIA ȘI ROMÂNIA

GRIGORE VIERU-POET AL NEAMULUI ROMÂNESC DINTRE                                         BASARABIA ȘI ROMÂNIA

Prof.înv.primar/gr.I-CRISTINA SURDU-ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 BOTOȘANI

Poetul  Grigore Vieru se definea ca fiind iarba,mai simplu nu pot fi.Maestru al cuvântului ,iubitor de neam,de plai și limbă,a iubit poporul român până la lacrimi.El și-a dedicat întreaga viață copiilor,îndrăgostiților,adulților,șsi ne-a lăsat o monumentală operă,de-o frumusețe și muzicalitate rară.                                                                                         A fost un poet de o sensibilitate rară,dedicându-și poeziile sufletului omenesc.Dacă l-am putea defini pe marele poet ,l-am putea numi poet al dorului și dragostei,al mamei,al locului natal,al naturii,al lucrurilor sacre,al iubirii de neam și limbă.                                      Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet,a fost sufletul Basarabiei,el traiește prin poezia sa,este și va rămâne pilonul de rezistență al culturii naționale.                                            El a fost poet al neamului și a știut cel mai bine să îmbine cuvintele sacre-mama,grai,patrie,neam ,limbă,rămânând astfel în conștiința românilor de pe ambele maluri ale

GrigoreVieru – poetul copiilor

State Amalia, prof. înv. primar, grad didactic II

Liceul de Arte „ Ionel Perlea” Slobozia, Ialomița

            Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererita, Hotin, România. Spunem România deoarece Hotinul a fost una dintre unitățile administrative ale fostului Regat, cel mai de nord-est județ al României Mari, în nordul Basarabiei. Poate că tocmai această extremă a făcut ca, în timp și în anumite împrejurări istorice, Hotinul să aparțină astăzi în mare parte Ucrainei și doar o mică parte din acesta, Republicii Moldova, tocmai acea parte în care s-a născut și poetul, captiv întreaga viață între două țări și lumi, Grigore Vieru. Cetatea Hotinului a fost ridicată de moldovenii domnitorului Alexandru cel Bun la începutul anilor 1400 și tot aici, voievodul Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, i-a înfruntat pe polonezi. Tot de cetatea Hotinului se leagă alte nume mari cum ar fi Bogdan, fiul lui Alexandru Lăpușneanu, Ieremia Movilă, Grigore Ghica, voievozi români care în luptele lor fie cu polonezii și al lor rege Sobietzki, fie cu turcii au încercat să păstreze Basarabia parte din teritoriul României. Poate chiar aceasta este sursa puternicului sentiment de românitate al poetului Grigore Vieru, care deși a trăit o bună parte a vieții sale în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, a simțit mai românește decât mulți dintre români înșiși.

Mama- temaînliricaluiGrigoreVieru

Prof. Înv.Primar,SlabuPanseluța

ȘcoalaGimnazială Nr. 10 Botoșani, jud.Botoșani

GrigoreVierueste un numefoarte important înliteraturaromână –poetulșipublicistul, copilulșiadolescentul, omulmaturșiînțeleptul cu pletecărunteoadevăratăcălăuzăpentrupoezianoastră. Nu i s-a relevatadevăratavaloarepânăînmomentulîn care cărțile sale nu au fostdeschiseșicititeîncercuriliterareromâneștișibasarabene.

PoetulGrigoreVieruaarătat un talent aparte, un talent înnăscut. Atuncicândîisuntrecitatepoeziile, auditoriul secutremură dinadânculsufletului, simțindpatima cu care a scris, durerea,libertateașidorulmetamorfozateprincuvinte.

GRIGORE VIERU- POET AL VALORILOR

Profesor pentru învățământul primar,

Sauciuc Dana-Magdalena

Grad didactic I

Liceul Tehnologic ,,Nicolae Bălcescu”, Flămânzi

       „Într-o literatură cu o mare densitate de valori, aşa cum este şi literatura română, drumul spre originalitate al unui poet trece prin confruntarea cu predecesorii şi cu contemporanii săi” „Tentaţia pentru definirea concepţiei despre poezie sau poet nu ţine la Grigore Vieru de vreo modă poetică, ci constituie o necesitate organică de conştientizare sau aderare la o direcţie sau la un program, la o tendinţă sau la un ideal artistic”-Alexandru Burlacu .

       Poetul Grigore Vieru a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate deosebită în peisajul poeziei româneşti. Versurile sale au ilustrat, într-un regim al excelenţei rostirii lirice, stări de spirit de o rară autenticitate, conturate în enunţuri poetice armonioase şi limpezi, sugestive şi sincere.     Versurile lui se înscriu într-un program literar ce are ca element esenţial apărarea şi ilustrarea limbii române, integritatea acesteia într-o ţară în care s-a refuzat, decenii de-a rândul, dreptul de cetăţenie al acestei limbi. Recursul la sentimentul patriotic autentic, starea de sinceră şi ardentă implicare cetăţenească în destinul propriei patrii, toate acestea au reprezentat imperative imediate ale creaţiilor sale, cărora poetul li s-a dedicat cu dăruire, spirit al jertfei şi credinţă.

Grigore Vieru, poetul român de dincolo de Prut

Sasu Ana-Maria, Profesor învățământ primar, gradul I, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”

Marele poet, GrigoreVieru s-a născut la 14 februarie 1935 înPererita, sat de pemalulstâng al Prutului. El face studiileprimareșisecundareînsatul natal șiapoi la Lipcani. Absolvă, înanul1958, Facultatea de FilologieaInstitutului „Ion Creangă" din Chișinău.

Debutează cu poezieînvremeastudenției, iarîn 1957 îiapareprimulvolum de versuri, intitulatsugestivAlarma. Scriemultăpoeziepentrucopii, de asemeneaeste publicist, prozator, eseist, realizator de manualeșcolare. Opera sapoeticăestetradusăînlimbilerusă, ucraineană, bielorusă, letonă, lituaniană, estonă, tadjicășiturkmenă.

Grigore Vieru, marele poet naţional

Mitoceanu Minodora-Marinela, Prof. Înv. Primar, Grad I, Liceul cu Program Sportiv Botoşani Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta, în familia lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Dedic. A absolvit şcola de şapte clase în satul natal, în anul 1950, după care urmează şcoala medie în oraşul Lipcani, terminându-şi studiile în 1953. Debutul literar se petrece în anul 1957 cu o plachetă de versuri pentru copii: „Alarma”. În anul 1958 Grigore Vieru a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie şi Istorie. La 8 iunie 1960 se căsătoreşte cu Raisa Nacu şi se angajează ca

GRIGORE VIERU, ROMÂN ȘI ATÂT !

MARCU TEODORA, prof. înv. primar,grad I, Școala Gimnazială satul Tg. Trotuș

        Un chip blând, o minte strălucită, un om bun și iubitor de oameni, dar mai ales iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut.

         Deși a trăit în România înstrăinată, prin lupta sa pentru unitatea neamului, aparține tuturor românilor. Poetul a plâns amarul și lupta pentru unitatea românilor, despărțiți de vicisitudinile istoriei și orgoliile cârmuitorilor lumești, năzuind după tot ce este sfânt și curat, plămădit fiind de geniul neamului ce l-a odrăslit. El rămâne un „ simbol al renașterii naționale, conștiința unității spațiului cultural românesc, unind prin opera sa cele două maluri ale Prutului”( Mihai Cimpoi).