Sasu Ana-Maria, Profesor
învățământ primar, gradul I, Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu”
Debutează cu poezieînvremeastudenției,
iarîn 1957 îiapareprimulvolum de versuri, intitulatsugestivAlarma. Scriemultăpoeziepentrucopii,
de asemeneaeste publicist, prozator, eseist, realizator de manualeșcolare.
Opera sapoeticăestetradusăînlimbilerusă, ucraineană, bielorusă, letonă,
lituaniană, estonă, tadjicășiturkmenă.
Versurile sale suntcunoscutecititorilor
din Bulgaria, Ungaria, Polonia, fostaRepublicăDemocratăGermană, Finlanda,
FrantașichiarînStatele Unite ale Americii. Operei sale,
pătrunsăînmanualeșiantologii, i se consacrănumeroasestudii.
GrigoreVieru
a contribuitesențial la dezvoltarealiteraturiipentrucopii, dintremultelesale
cărțipentruceimicievidențiindu-se în special carteapreșcolaruluiAlbinuța
(1979; reeditată de nenumarateori) și un Abecedar (1970, 1983, încolaborare cu SpiridonVangheli).
(1979; reeditată de nenumarateori) și un Abecedar (1970, 1983, încolaborare cu SpiridonVangheli).
A
fostmenționat cu Diploma de Onoare Andersen (1988), estelaureat al Premiului de
Stat al Republicii Moldova (1990) șimembru-corespondent al AcademieiRomane
(1993).
Venindînliteraturădupămoartealui Stalin șidupăalteevenimentecare au schimbatîn bine stareadin fostaUniuneSovietică, format la școalaliterară a folcloruluiautohton, dotat cu un simt ales al cuvantuluiși al sunetului (încopilărie a cântatîncorși la diferiteinstrumente, fiindvecinșiprieten cu vestitullăutarDumitruBlajinu), a înfăptuitînliteraturaromâna de la est de Prut o adevăratărevoluție. Înloculistorisirilorplictisitoaredespreprieteniacopiilor de diferitenaționalități, de sprenecesitatea de a-șiiubifierbinte patria, înlocullozincilorrimateși al altorsurogate care constituiaupânăatunciliteraturamoldoveneascăpentrucopii , GrigoreVieru le spuneacelormiciadevărurimariînimaginiaparent simple, adâncsimțiteșiuțormemorabile, datorităsemnificațiiloreticeadânci: „Ieduluiîicresccornițe:/ douăvârfuri de penițe!/ Și cu ele, cabăieții,/ iscăleștetoțipereții” sau„Stapurceluljosînpaie:/ Suntmurdar. Murdar de tot,/Trebuiesă-mi fac o baie... / Și s-a dus s-o faca-n glod.
Venindînliteraturădupămoartealui Stalin șidupăalteevenimentecare au schimbatîn bine stareadin fostaUniuneSovietică, format la școalaliterară a folcloruluiautohton, dotat cu un simt ales al cuvantuluiși al sunetului (încopilărie a cântatîncorși la diferiteinstrumente, fiindvecinșiprieten cu vestitullăutarDumitruBlajinu), a înfăptuitînliteraturaromâna de la est de Prut o adevăratărevoluție. Înloculistorisirilorplictisitoaredespreprieteniacopiilor de diferitenaționalități, de sprenecesitatea de a-șiiubifierbinte patria, înlocullozincilorrimateși al altorsurogate care constituiaupânăatunciliteraturamoldoveneascăpentrucopii , GrigoreVieru le spuneacelormiciadevărurimariînimaginiaparent simple, adâncsimțiteșiuțormemorabile, datorităsemnificațiiloreticeadânci: „Ieduluiîicresccornițe:/ douăvârfuri de penițe!/ Și cu ele, cabăieții,/ iscăleștetoțipereții” sau„Stapurceluljosînpaie:/ Suntmurdar. Murdar de tot,/Trebuiesă-mi fac o baie... / Și s-a dus s-o faca-n glod.
Înversurile sale, Vieruvorbeștedespredor,
pe care îldefineștesugestiv „tot ce-idor e neușor”. Acestadevinerananestinsă,
veșnică, generatoare de poezie, el „sesuprapuneautobiograficului, dându-isimplitateaeternă
a vieții"(Victor Crăciun).
Mama
este o altăconstantăpe care o cântăînoperele sale. Mama devine, dupăafirmatiacriticului
sus-citat, „ matriceașiînacelașitimpcheiaîntregii sale poezii". Este o
mamăeternă, implicândșiconștiința „rădăcinii de foc" sau
„mama-graiul" - cum o mainumeștepoetul, șifactorul generator de dăinuire.
O altăconstantă a liriciiluiVieruar fi permanentaregăsireînspiritualitateaeminesciană,
căreiaîiconferăvaloare de univers vital: „Eminescuesteizvorul, ramul".
AltemotivepoeticefrecventeîncreatialuiGrigoreVierusunt:
casa părintească, graiulstrăbun, meleagul natal, dragostea de țară.
Talentulviguros al scriitorului, grijaluipermanentăfață de artacuvântului,
atitudineajustăfață de problemeleviețiișialteasemeneacalitățișiparticularități
ale creațieiluiGrigoreVieru au ridicatîntr-o mare măsurăprestigiulpoezieinoastrepatriotice.
Se poateobservacă o calitatedistinctă a versurilorpoetuluiestearmoniaperfectă. VersurileluiGrigoreVieru se cerpusepemuzicăorimuzicapeele, după cum se exprimapoetulînpoezia „Graiul”. Astfel, multeversuri de-ale sale au devenitcântece: Maria Mirabela, DragăOtee, Pentruea, Răsai, Eminescu, La mănăstireaCăpriana (Clopotulînvierii), Lăsați-ne înlegeanoastră, Douălacrimigemene (ChișinăușiBucurești), O serenadă, Melancolie, Ultimaoră, Reaprindeți candela, Mi-e dor de tine, mamă, Codrul e frumos cu floare.
Se poateobservacă o calitatedistinctă a versurilorpoetuluiestearmoniaperfectă. VersurileluiGrigoreVieru se cerpusepemuzicăorimuzicapeele, după cum se exprimapoetulînpoezia „Graiul”. Astfel, multeversuri de-ale sale au devenitcântece: Maria Mirabela, DragăOtee, Pentruea, Răsai, Eminescu, La mănăstireaCăpriana (Clopotulînvierii), Lăsați-ne înlegeanoastră, Douălacrimigemene (ChișinăușiBucurești), O serenadă, Melancolie, Ultimaoră, Reaprindeți candela, Mi-e dor de tine, mamă, Codrul e frumos cu floare.
Viațamarelui poet, GrigoreVieru, se curmărepede, pe 16 ianuarie 2009
suferă un accident de mașină, iardouăzilemaitârziudecedeazăla Spitalul de
Urgență din Chișinău.
PoezialuiGrigoreVieru,
la felcapieselemuzicalescrisepeversurilelui, rămân nu
doarînpatrimoniulliteraturiisau al muzicii din Republica Moldova, ci
șiînmemoriatuturorromânilor, pentrucăVieru a fostpoetulromân de dincolo de Prut.
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu