Grigore Vieru-între Basarabia și România




Prof. înv. primar Tudorache Loredana-Ștefania-gradul I-Școala Primară nr.2 Stâncești, comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani


             Grigore Vieru, care o viaţă de om a servit cu dăruire poezia și a luptat pentru păstrarea identității naționale și a limbii române,  produce vie emoţie. Și-a dedicat viața literaturii, dreptății și copiilor, dar și lui Mihai Eminescu. Poetul reprezintă şi un exponent al ideilor dominante în conştiinţa noastră naţională pe care le exprimă artistic şi le îmbogăţeşte cu sufletul său. Poet fructuos, întotdeauna sensibil la freamătul inimii şi la zbuciumul timpului, prin opera sa lirică în dulcele grai românesc, va rămâne mărturie peste veacuri și peste hotarele țării, fiind păstrat cu sfințenie în inimile românilor de pe ambele maluri ale Prutului.


             Grigore Vieru... un nume sonor care îmi reamintește mereu de Basarabia, de podul de flori, de rudele care ne-au fost înstrăinate cu atâta nedreptate.
             L-am cunoscut la începutul anilor 2000 la Ipotești, tărâmul care l-a inspirat mereu. Era un om plăpând, blând. M-a impresionat prin simplitate și modestie. Autograful pe care mi l-a acordat e păstrat cu sfințenie în propria bibliotecă.
             În primăvara anului trecut am pășit cu emoție pragul casei de la Pererîta unde s-a născut Grigore Vieru pe 14 februarie 1935. În fostul judeţ Hotin, România, azi Republica Moldova, într-o familie de plugari români, a lui Pavel şi Eudochia Vieru, s-a născut cel care astăzi veghează asupra tuturor românilor, căci dragostea sa pentru limba și istoria acestora a fost nemărginită.
             Detaliile despre copilăria sa, muzeul din incinta casei memoriale au completat informațiile despre viața poetului basarabean care mi-a fost dat să-l întâlnesc o dată-n viață și care m-a marcat.
             Adrian Păunescu afirma cu tărie că “Grigore Vieru a fost omul care, cu toată fragilitatea sa, a adus Basarabia aproape de patria-mumă.”
                  Eugen Simion a declarat că Grigore Vieru a fost "un spirit mesianic, un poet esențial pentru literatura româna din Basarabia, un simbol al luptei naționale din Basarabia postbelică".
             Moartea poetului Grigore Vieru este considerată"o pierdere uriașă pentru cultura națională", precum declarase Corneliu Vadim Tudor.
             Grigore Vieru a reușit să se identifice de-a lungul vieții cu lupta pentru păstrarea identității naționale și a limbii române.
             Moștenirea lăsată de Grigore Vieru constă în poeziile sale pe o tematică diversă. Poezia este chiar viaţa şi sufletul omului. A debutat în anul 1957 cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958 i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe".
             Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde  i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici apare celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.
             În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legămînt", dedicat poetului Mihai Eminescu.
             În 1965, îi apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vîrstele", pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret. Mai târziu, în 1967, revista Nistru publică poemul "Bărbaţii Moldovei". În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brîncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
             În 1969, el publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă. Un an mai tîrziu, în 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astăzi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
             În 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariţie, volumul este retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc. Poetul, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor.
             Grigore Vieru trece Prutul în 1973 în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlniri, vizitează mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai apoi poetul face următoarea mărturisire: ”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.”
             Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania în 1974, însoţit de poetul Radu Cîrneci. În acelaşi an, apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustraţii color de Isai Cîrmu.
             În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.
             În 1981, la editura Albatros din Bucureşti, în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.
             La sfârşitul anilor '80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor.
             În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru.
             În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. În acelaşi an apare cartea de versuri "Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti și în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică, autorul fiind Grigore Vieru.
             În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac", iar 3 ani mai târziu este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.
             În ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident. Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.
            Opera sa cuprinde: Alarma (versuri pentru copii), Muzicuțe (versuri pentru copii), Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua, fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”, Mulțumim pentru pace (versuri) și Făgurași' (versuri, povestiri și cântece), Revista „Nistru”, poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu, Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefațat de Ion Druță pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret, Poezii de seama voastră (editura „Lumina”), Bărbații Moldovei, cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu (revista „Nistru”), Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustrații de Igor Vieru o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniță de copii, Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli și pictorul Igor Vieru), Trei iezi, Aproape (versuri lirice), Mama (carte pentru cei mici), Un verde ne vede! (editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978), Metafore albastre -(editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecția Globus poetic, Mi-e dor de piatră - еd. Avangardprint, Bulgaria - traducere în bulgară și prefață de Ognean Stamboliev - 100 poezii.
             Este prezent în: Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3980387119.
                 Mulți compozitori basarabeni se inspirau din poezia lui Grigore Vieru (culegeri de cântece "Poftim de intrați", "Cine crede" ș.a.). Grigore Vieru însuși este autor al unor melodii de cântece pentru copii ("Să crești mare" ș.a.).            
            Grigore Vieru a fost "un poet notabil" atât pentru literatura basarabeană, cât și pentru cea românească. "A fost un poet bun, un poet cu multă originalitate", a adăugat Nicolae Manolescu.

 

           

                                                                                                                                                                     

Bibliografie:



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu