Grigore Vieru, între Basarabia și România



 Prof. înv. primar  Berheci Alexandra
                           Grad didactic definitiv
Școala Gimnazială Nr. 10, Botoșani

S-a născutpe 14 februarie 1935, însatulPererâta din fostuljudeţHotin, peteritoriul de azi al Republicii Moldova, înfamilia de plugariromâni a lui Pavel şiEudochiaVieru, născutăDidic. Aabsolvitşcoala de şapteclase din satul natal înanul 1950, după care a urmatşcoalamedie din orăşelulLipcani, pe care o termină in 1953.
A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuripentrucopii, "Alarma", apreciată de criticiiliterari.În 1958, VieruaabsolvitInstitutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de FilologieşiIstorie. Înacelaşian, i-a apărut a douaculegere de versuripentrucopii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revistapentrucopii „ScânteiaLeninistă”.

A fost redactor la revistaNistru, publicaţie a UniuniiScriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la edituraCarteaMoldovenească, undei-au apărutşidouăplachete de versuripentrucopii: "Făt-FrumosşiCurcubeul" şi "Bunăziua, fulgilor!".În 1964, publicăînrevistaNistrupoemul "Legământ", dedicatpoetului Mihai Eminescu.
În 1965, îiaparevolumul "Versuripentrucititorii de toatevârstele", pentru care i se acordăPremiul Republican al Comsomoluluiîndomeniulliteraturiipentrucopiişitineret (1967). În 1967, RevistaNistrupublicăpoemul "BărbaţiiMoldovei", cu o dedicaţiepentru "naţionalistul" NicolaeTestimiţeanu.Întregultirajesteoprit, iardedicaţiaestescoasă.
În 1968 are loc o cotiturălogicăîndestinulpoetului, consemnată de volumul de versurilirice "Numeletău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Carteaesteapreciată de criticaliterarădreptceamaioriginalăapariţiepoetică. Chiarînanulapariţiei, carteadevineobiect de studiu la cursurileuniversitare de literaturănaţionalăcontemporană. Treipoeme din volumsuntintitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iaraltedouăsuntînchinateluiNicolaeLabişşi Marin Sorescu. Asemeneadedicaţiiaparpentru prima oarăînliricabasarabeanăpostbelică.
În 1973, GrigoreVierutrecePrutulîncadruluneidelegaţii de scriitorisovietici.Participă la întâlnirea cu redactoriirevisteiSecolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, IoanichieOlteanu, Geo Şerbanşi Tatiana Nicolescu.
La sfârșitulanilor '80, GrigoreVieru se aflaîn prima linie a Mișcării de EliberareNațională din Basarabia, textele sale (inclusivcântecelepeversurile sale) avândun mare rolîndeșteptareaconștiințeinaționale a românilor din Basarabia. VieruesteunuldintrefondatoriiFrontului Popular și se aflăprintreorganizatoriișiconducătoriiMariiAdunăriNaționale din 27 august 1989. A participatactiv la dezbaterilesesiunii a XIII-a a SovietuluiSuprem din RSSM în care se voteazălimbaromână ca limbăoficialășitrecerea la grafialatină.În 1989, Vierueste ales deputat al poporului. Adunândînjurulsăupeceimaipopulariinterpreţişicompozitori de muzicăuşoară din Basarabia, poetulîntreprindeunturneuîn Moldova de peste Prut.
În 1990, GrigoreVierueste ales Membru de Onoare al AcademieiRomâne, în 1991 devinemembru al Comisiei de Stat pentruProblemeleLimbii, iarîn 1992, Academia Românăîlpropunepentrupremiul Nobel pentru Pace.
,,Suntiarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se defineapoetulGrigoreVieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbăşi de neam. A iubitpoporulromânpână la lacrimişişi-a consacratîntreagasaviaţăcopiilor, îndrăgostiţilor, maturilor, lăsându-ne o operămonumentală, de o muzicalitateşi-o frumuseţerară.( Literaturași Arta)
Rămasînamintirearomânilor de peambelormaluri ale Prutului ca poet iubitor de neam, care a slăvit mamaînpoeziasași care l-a avutmereu ca model peEminescu, GrigoreVieru a avut o intensăactivitateadedicatăcopiilor. Undetaliupoatemaipuțincunoscutpubliculuiromânesc e că el esteautorulversurilor din cântecele care aparîncunoscutul film „Maria Mirabela”. 
„ GrigoreVieru a fostmaimultdecâtun poet, a fostînsuşisufletulBasarabiei.Pentru poet dispariţiafizică nu înseamnămoarte, el trăieşteprinpoeziasa,prinfrumosulsemănatîninimilecopiilor.
A fost, esteşivarămânePilonul de rezistenţă a culturiinaţionale. Aşa a fostGrigoreVieru – poet al neamului, care a ştiutcelmai bine săaşezealăturicuvintele ca Grai, Mamă, Patrie, Iubireşideaceeamerităcununarecunoştinţeinoastre.Visulsău era de a neuniprincuvânt, prinbunătateşiiubire de aproape.” ( Zaltur Victoria)
GrigoreVieru a fostunsimbol al lumiimoldoveneşti, omul care întinereţe a rostit: Dacăunii au vrutsăajungăîn Cosmos, eu o viaţăîntreagă am visatsătrecPrutul.
Ceeace l-a transformatîntr-un erou al poporului – iaracestapelativi se cuvine de bunăseamă – esteimplicareaacestuiaînMișcarea de EliberareNațională din Basarabia. Atât de modest și de omenosvorbea de petribunaeliberării, încâtinspira nu doarîncredereînforțeleunuineamobosit, darșicertitudineaunuiviitorluminospentrunoitoți. Dincolo de acestrăzboipentrudreptate, el rămânea un domn cu părulgrizonat, adus de spate șipecetluitsăpoartegrijilenoastreînsuflet. Inimalui a fostmereuîmpărțităîntredouămariiubiri: de Poporși de Mamă. 
"GrigoreVieru a fost un simbol al românismului, un om care a trăit cu toatăfiinţasapentrulimbaromână. Pentrupoporulromânpentruunitateanoastră.Aşa cum îşiiubeşteuncopil mama, aşaiubea el România. Aveaceva candid însensulcelmaiînalt al cuvântuluiîntr-o lumemizerăşimurdară. Academia Română l-a onoratşieste o cinstepentruAcademie" ( RăzvanTheodorescu).
GrigoreVierurămânepoetulîntregiiMoldove, din Carpațipân’ la Nistruși din Hotinpână la Mare. Sensibilitateașiprofunzimeaversurilor sale suntpedeplincompatibile cu spiritulșijudecatacreatorilor de frumosmoldoveni, precumEminescu, Enescu, CiprianPorumbescu, Iorgașialții.


Bibliografie:
VIERU, Grigore, Acumșiînveac, EdituraLiteraInternațional, București – Chișinău 2001






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu