Dar din dar

Elevii clasei a X-a B, de la  Liceul cu Program Sportiv Botoşani, de ziua Sfântului Nicolae, au adus bucuria pe chipul copiilor Complexul de case tip familial, Sfântul Mina,  din subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului-Botoşani.

Coordonaţi de Pr. Prof. Botezatu Liviu şi prof. Corjos Aurelia, elevii au adunat haine, jucării şi au cumpărat dulciuri pe care le-au împărţit celor din Centru.

Bucuria copiilor instituţionalizaţi a fost atât de mare încât ca drept recompensă au susţinut moment artistic în faţa vizitatorilor.

"Am ales această activitate pentru că am ştiut că aceşti copii au nevoie de afecţiune. Pe lângă darurile ce-au fost împărţite ne-am propus să oferim şi puţină afecţiune într-un loc unde ea este cel mai mult dorită şi fără de care aceşti copii nu au cum să facă progrese."

Vizita sportivilor afost difuzată de către televiziunea locală TELE M.


publicat de pr. prof. Botezatu Liviu

Cadoul Sfântului Nicolae

Copiii din satul Poiana - Unţeni Botoşani,  s-au împărtăşit de ziua Sfântului Nicolae.

În cadrul parteneriatului Biserică-Şcoală încheiat între parohia noastră şi şcoala din sat, astăzi 6 decembrie 2012, s-a oficiat Sfânta Liturgie în mod deosebit a copiilor, la care au participat preşcolarii şi elevii claselor I-IV împreună cu doamna Învăţătoare Clim Maria şi doamna educatoare Poenaru Geta.

„Nu este pentru prima dată când preşcolarii şi elevii vin în mod organizat la sfintele slujbe la biserica noastră. Programul activităţilor, din cadrul parteneriatului de anul acesta 2012-2013, i-a adus pe şcolari şi la Slujba Sfântului Maslu.” (Pr. Paroh Botezatu Liviu).

Părinţii copiilor şi bunicii au dorit şi ei să fie prezenţi la acest eveniment.

Elevii au cântat alături de strană răspunsurile Sfintei Liturghii.

Prin grija părinţilor, a doamnelor educatoare şi învăţătoare copiii au ţinut post pentru a fi pregătiţi să primească Împărtăşania.

După ce au primit Trupul şi Sângele Domnului Iisus, copii au cântat şi recitat poezii de mulţumire pentru darurile primite.

„A devenit o tradiţie aici în sat la noi, ca de ziua Sfântului Nicolae, elevii şi preşcolarii să vină să se împărtăşească. Acest lucru este posibil şi datorită colaborării frumoase cu cadrele didactice, care spre părerea noastră de rău, nu sunt aceleaşi în fiecare an. Totuşi parteneriatele încheiate între Biserică şi Şcoală, an de an, se desfăşoară în bune condiţii şi cu activităţi frumoase.” (Pr. Paroh Botezatu Liviu).

postat de Pr. paroh Botezatu Liviu

Nu uita că esti român

Peste două sute de liceeni au sărbătorit Ziua Naţională la Monumentul Eroilor de la Cimitirul Pacea Botoşani. 
În data de 1 Decembrie 2012, elevii de la Liceul cu Program Sportiv şi cei de la „Grigore Antipa”, Liceul Economic, Colegiul „Gheorghe Asachi”, Seminarul Teologic şi Liceul „Nicolae Iorga” au continuat tradiţia acestor manifestări ce a început acum patru ani.

Ca şi anul trecut programul manifestărilor a fost mai dezvoltat şi s-a desfăşurat după următorul program:

Momentul a debutat cu un discurs motivaţional, comemorativ şi istoric prezentat de către Pr. Prof. Botezatu Liviu apoi cu recitarea de poezii patriotice de către elevii de la Liceul cu Program Sportiv – Botoşani coordonaţi de către prof. Corjos Aurelia (prof. de Limba română la Liceul Sportiv).

A urmat un moment liturgic – comemorativ oficiat de către Pr. Prof. Botezatu Liviu (din partea Liceului Sportiv) şi Pr. Prof. Ţifrea Gabriel (din partea Seminarului Botoşani) la care au contribuit şi elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe” – Botoşani.

Elevii seminarişti au intonat apoi cântece patriotice în cinstea sărbătorii naţionale, în timp ce liceenii au depus coroanele de flori aduse ca ofrandă pentru cei care au plătit cu viaţa preţul naţiunii româneşti.

Un moment artistic prezentat de către cei de la „Grigore Antipa” şi „Gheorghe Asachi” a destins atmosfera şi încălzit inimile participanţilor.

Apoi cu toţii au apris lumânări pe care le-au depus pe mormintele eroilor neamului nostru iar la final şi-au strâns mânile în Hora Unirii.

• „Am venit pentru că este ziua României şi pentru că eroii neamului nostru au luptat ca noi să fim liberi. Merită măcar acest lucru, să fim alături de ei” ;
• „Sărbătorim astăzi Ziua Naţională a României în primul rând şi un omagiu adus eroilor ”;
• „Am venit astăzi aici pentru că este 1 Decembrie, ziua tuturor românilor şi mai ales a soldaţilor care au luptat pentru salvarea acestui neam” 

sunt vocile celor care au participat la acest eveniment.

Evenimentul a fost mediatizat şi de către televiziunea locală TELE M.

publicat de Pr. Botezatu Liviu

Vesnicia s-a nascut la sat

O CĂLĂTORIE SPIRITUALĂ PRIN NORDUL MOLDOVEI

de 

Profesor gr. I Alina-Valentina Onofrei

Liceul cu Program Sportiv, Botoșani 

          Vă propun, stimaţi cititori, să mă însoţiţi pe meleagurile dragii noastre zone geografice, pentru a afla cum trăiesc oamenii de la sat. Am în vedere, în acest scurt material, să va prezint comuna Hilişeu-Horia din judeţul Botoşani, care se învecinează la nord cu comuna Pomârla, la est cu municipiul Dorohoi şi comuna Ibăneşti, la sud cu comuna Şendriceni, în partea de vest cu comuna Dersca iar în nord-vest cu regiunea autonomă Cernăuţi-Ucraina. Am aflat că întinderea teritorială a comunei s-a modificat de mai multe ori, de exemplu, înainte de 1940, o mare parte din satul Crişan se afla dincolo de actuala limită de graniţă cu Ucraina, stabilită în 1941.

          

          Satul Crişan, leagănul copilăriei mele, este situat la o distanţă de aproximativ cincizeci de kilometri de municipiul Botoşani şi al doilea ca mărime după Hilişeu-Horia, reşedinţa de comună, a fost întemeiat la sfârşitul secolului al XV-lea, pe un teren cu diverse forme de relief, în care predominau dealurile acoperite cu păduri, ce închid comuna ca un zid. Apele rezultate din precipitaţiile atmosferice, care determinau revărsarea râului Jijia, erau stăvilite de acest zid, astfel încât apa băltea pe cca1/3 din suprafaţa satului. De la aceste heleştee îşi trage comuna numele de Hilişeu. Totuşi originea cuvântului amintit vine din ungurescul hely „sălişte”.

          Interesant este faptul că întemeierea comunei a început din timpul boierului Teodor Curt, de la el provenind numele vechi al satului, Curt. Acest boier făcea parte dintr-o veche familie de proprietari moldoveni. T. Codrescu, în Uricariul, spune: „Vornicul de poartă Tănase Neleshe, după ordinul lui Ioan T. Calimah-Vodă face la 25 iulie 1819 o carte de hotărnicie a moşiei, Hilişeul de Sus, ţinutul Dorohoiului, alegând părţile lui Teodor Curt ce le avea de zestre de la Adrian Paharnicul şi care moşie este între pădurea dintre Obcina Tincăi, Hilişeul de Jos, Dealul Corjeuţului şi Mormântul Urieşului de la împreunarea Jijiei cu Tinca”.

În anul 1865, Hilişeul lui Curt era comună şi avea 130 de case cu 137 de familii şi aproximativ 675 de suflete. Şapte ani mai târziu, în anul 1972, satul avea 1540 de locuitori, adică însuma 25,9% din populaţia comunei, iar la 14 ianuarie 1992 s-a înregistrat pe raza comunei un număr de 3629 de locuitori (populaţie activă 1071 de locuitori, bătrâni şi copii 2400, şomeri 148). Datele recente înregistrează pentru satul Crişan un număr de 985 de locuitori cu 408 gospodării, majoritatea fiind români, o mică parte rromi.

          În ceea ce priveşte economia, am constatat că ocupaţia de bază a oamenilor este agricultura, în special cultura plantelor: grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, orzoaică, ovăz, cartofi, sfeclă de zahăr, fasole. Creşterea animalelor este la fel de importantă, aşa cum reiese la sfârşitul anului 1994 din datele Primăriei comunei: bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, păsări, albine.Unii locuitori sunt cuprinşi în industria meşteşugărească, în comună funcţionând patru circulare, un atelier de mobilă şi unul de croitorie.

Pe timp de iarnă bărbaţii se ocupă de cărăuşie, iar femeile practică meşteşuguri casnice: torsul, ţesutul ( bătrânele satului), creşterea copiilor ( mamele tinere). În ceea ce priveşte componenţa familiilor, acestea erau mai numeroase în trecut.

            Ocupaţiile locuitorilor au evoluat de la pescarii de odinioară care vindeau peşte în cadrul comerţului din târgul Dorohoiului, sursă de venit importantă pentru acele vremuri. Rromii din cătunele Nanu şi Tinca fac linguri şi coveţi de lemn, meşteşuguri moştenite din tată în fiu.

            În sat a funcţionat şi o moară care era acţionată de o locomobilă cu paie şi lemne.         Satul este electrificat, are o şcoală cu clasele I-VIII, o grădiniţă, un dispensar şi un cămin cultural, iar căile de comunicaţie sunt formate din drumuri judeţene şi locale în lungime de 45 de kilometri.

            Ca monument istoric nu pot trece cu vederea o biserică veche, de o mare valoare arhitecturală, ce poartă numele „Adormirea Maicii Domnului”. Ea a fostste construită din lemn şi bârne, tencuită de boierul Vasile Curt în anul 1802, an înscris deasupra uşii de la intrare. Acest lăcaş de cult adăposteşte osemintele ctitorului sub piatra mormântală din pridvorul bisericii. Catapeteasma se remarcă prin pictura bizantină de un gust artistic rafinat. Casa proprietăţii Curt era despărţită de biserică printr-un zid de piatră, biserica fiind ridicată în locul alteia, ale cărei urme se zăresc lângă un brad din micul cimitir aflat în incinta acesteia. În partea de răsărit se înalţă o clopotniţă singuratică din cărămidă, iar pe un zid ridicat în rând cu ea se află bustul mântuitorului, încadrat de doi îngeri şi de cei doisprezece apostoli sculptaţi în piatră- ansamblu arhitectonic unic în ţară în privinţa construcţiei bisericilor, reliefând o apropiere între „ortodoxism şi catolicism”, după afirmaţia lui C. Ciocoiu. Inscripţia de pe clopotniţă spune: „ Aceasta este fondată de doamna Ana Curt, născută Berneasca în anul 1832, ghenar 10, căsătorită la 1848, noiembrie 18 zile cu domnul Alecu Curt, proprietar al moşiei Hilişeu-Curt, care fondatoare a răposat la 1867, aprilie 10, îngropându-se aicea în mormântul făcut de răposata întru aici veşnică pomenire”.

         Impresionant este faptul că, la această biserică, preotul Teodor Bîrzu, trecut în nefiinţă, a slujit timp de cincizeci de ani.

          Nici viaţa culturală a localităţii Hilişeu-Crişan nu este un aspect de ignorat. Din comună s-au ridicat multe personalităţi, mai ales din familia Gafiţanu: profesor Dimitrie Călugăreanu-fondatorul Institutului Naţional „Alexandru Başotă” din Pomârla; învăţător Gafiţanu Ioan (100 ani şi 5 luni), care aparţine primei serii de elevi din Institutul menţionat; profesor Gafiţanu Ioan Dumitru, băiatul sus-amintitului, cu o carieră de excepţie la Liceul Naţional din Iaşi, apoi la Facultatea de Litere „Al. I. Cuza”, Iaşi; doctor în medicină Gafiţanu Constantin (Bucureşti); inspector C.F.R. Gafiţanu Mihai; preot paroh Gafiţanu Petru (Hilişeu-Horia); profesor de geografie Gafiţanu Anton; profesor de istorie Gafiţanu Olga; doctor în medicină Gafiţanu Neculai; preot Gafiţanu Vlad; ofiţer de poliţie Gafiţanu Gheorghe. De asemenea, îi amintesc pe: ambasador Atudosoaie Petru (diverse ţări); astronom Ranga Ioan (Bucureşti); doctor pediatru Ursuleanu Petru, fost ministru adjunct al Sănătăţii.

          Sunt convinsă că aţi constatat faptul că satul românesc este o sursă permanentă de cultură şi originalitate. Îmi permit să închei cu afirmaţia mereu valabilă a cunoscutului poet român Lucian Blaga: „Veşnicia s-a născut la sat”.

postat de pr. Botezatu Liviu

Ganduri şi impresii de la hramul bisericii

Sărbători de suflet, cu suflet şi pentru suflet

Într-o zi de toamnă aurie am avut bucuria de a participa la hramul bisericii din satul Poiana, Unţeni, judetul Botoşani. Moaştele Sfintei Anastasia Romana au constituit un prilej de curiozitate pentru credincioşii veniţi să se închine la osemintele Sfintei amintite.

Personal, consider că a fost un moment de înălţare spirituală şi sunt convinsă că fiecare om s-a simţit mai aproape de Dumnezeu. Predica părintelui Marius a fost nu doar plină de învăţătură, ci şi emoţionantă datorită vocii sale calde.

A participa cu trupul şi sufletul la hramul unei biserici înseamnă a te purifica prin credinţă.

de prof. Alina-Valentina Onofrei

Sfânta Anastasia Romana la hramul parohiei

De ziua Naşterii Maicii Domnului anul acesta 2012, parohia noastră s-a bucurat de prezenţa Sfintelor Moaşte ale Marei Muceniţe Anastasia Romana de la Biserica Sfântul Dumitru  - Botoşani.

Sfintele moaşte au sosit Vineri, 07.09.2012, la ora 16,00. Ele au fost întâmpinate de un sobor de cinci preoţi, de credincioşi din parohie şi din satele învecinate.

Programul liturgic a început cu slujba Vecerniei şi a Litiei.

A doua zi, 08.09.2012, programul liturgic a început cu slujba Utreniei, Acatistul şi Sfânta Liturghie.

Mulţimea de credincioşi s-a bucurat de prezenţa Sfintei Muceniţe Anastasia la hramul parohiei. „Mare bucuruie ne-a făcut Muceniţa Anastasia prin sosirea ei la hramul satului. M-a impresionat viaţa şicredinţa puternică, dar şi suferinţele pe care le-a avut. ” ne spune Târnaucă Constantin.

Racla cu sfintele a rămas până Duminică seara la orele 19, oferind prin aceasta posibilitatea tuturor de a se ruga Sfintei Anastasia.

Am obsevat în pelerinajele precedente că multă bucurie se face credincioşilor din parohie prin prezenţa unor sfinte moaşte de aceea am rugat pe parohul Bisericii Sfântul Dumitru, P.C. Pr. Volintiru Dumitru, să accepte un pelerinaj la parohia noastră cu Sfintele Moaşte ale M. Mc. Anastasia.

Prezent la eveniment primarul comunei Timişag Dumitru a apreciat astfel de manifestări al credinţei noastre ortodoxe. Prin prezenţa sfintelor s-a creat o atmosferă deosebită de sărbătoare în parohia noastră ce a contribuit la o mai bună înţelegere că hramul unui sat vine de la hramul bisericii de parohie şi că trebuie sărbătorit mai întâi cu rugăciune şi apoi cu bucuria bucatelor.

Pr. Liviu Botezatu

Comunicat de presa

                                            APA – Act Protect Adapt

Neamț, 1 August 2012

            Centrul de Resurse Economice pentru Educatie si Dezvoltare (CREED) în parteneriat cu Alternatif Gençlik Çalışmaları Derneği organizează în perioada 01.08.2012 – 02.02.2013 un proiect international de tipul schimb de tineri, numit APA - Act Protect Adapt ( Acționează-Protejează-Adaptează).Acesta este un proiect Tineret în acțiune, Acțiunea 1.1 Schimb bilateral de tineri, ce reunește 20 de persoane atât din ariile urbane cât și din cele rurale din Turcia și România pentru o activitate ce va dura 10 zile pe tema protecției mediului, punând accentul pe importanța consumului de apă potabilă curată.

            Activitățile propriu-zise se vor desfășura la Balta Arsă, un satuc din județul Botoșani , și au ca obiectiv principal "Conștientizarea tinerilor din mediul rural asupra importanței îmbunătățirii calității apei potabile ". Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt :

1. Să faciliteze schimbul de experiențe, probleme și soluții în vederea asigurării calității apei de către 20 de tineri, 10 din Turcia și 10 din România pe o perioadă de 10 zile.
2. Să implice 20 de tineri,10 din România și 10 din Turcia pentru promovarea necesității protecției mediului în general și protejarea apei potabile, în special, pe perioada celor 10 zile în cadrul unui Schimb de tineri și diseminarea ulterioară a activităților desfașurate.
3. Să crească gradul de conștientizare a 20 de tineri din Balta Arsă, Botoșani și Gaziantep, Turcia cu privire la importanța implicării lor în stoparea pericolului cauzat de consumarea apei poluate.

            Activitățile sunt specifice educației nonformale și cuprind împărtășirea experiențelor, discuții deschise, campanii de promovare în comunitate și evenimente interculturale (cina cu muzică, dans ). Impactul așteptat asupra participanților este să valorifice competențele în ceea ce privește munca interculturală, protecția mediului și să conștientizeze rolul pe care îl au ca și cetățeni europeni.

Pentru orice alte informații vă rugăm nu ezitați să ne contactați la următoarele adrese :

Persoană de contact: Simona Gherasim, Asistent Manager de proiect

Telefon: +40 728 972 888

Web:www.creedromania.ro/ e-mail: creedromania@gmail.com/ office@creedromania.ro

“Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această comunicare reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Comisia nu poate fi responsabilă pentru orice utilizare care poate fi făcută din informaţiile conţinute de acestea."

Rugaciune pentru ploaie

Şi la parohia Poiana – Unţeni Miercuri, 18 iulie 2012, s-au înălţat rugăciuni pentru ploaie curată şi la bună vreme. Datorită temperaturilor foarte ridicate şi a secetei din luna iulie păşunile şi culturile au fost afectate, ameninţând cu foamete. Nădejdea tuturor este numai la Dumnezeu cel milostiv şi multîndurat să nu se mânie pentru păcatele noastre cele cu ştiinţă şi cu  neştiinţă.

Credincioşi cu mic, cu mare, au venit să ceară de la Dumnezeu ploaie liniştită şi paşnică pentru satul nostru „şi pentru toate oraşele şi satele”.

„Slujba a fost oficiată în curtea bisericii parohiale şi a început cu Sfinţirea mică a apei, apoi cu rânduiala Slujbei la vreme de secetă şi nepoluare, la care s-a adăugat Rugăciunea de izbăvire de tunete şi de fulgere. Totodată credincioşii au mulţumit lui Dumnezeu că au fost ocrotiţi de grindina din data de 16 iulie a.c. ce s-a abătut asupra satelor învecinate, care a stricat culturile agricole, locuinţe, şcoli şi chiar biserici”. 
La slujbă a participat ca reprezentant al primarului Timişag Dumitru doamna Andrişan Laura, consilier local.
Preot paroh Botezatu Liviu.

Energia nucleara

de prof. Fostea Doina Veronica

Şcoala cu clasele I-VIII nr.7 „O. Băncilă” Botoşani

Energia nucleară reprezintă energia eliberată în timpul fisiuni sau fuziunii nucleelor atomici.

La jumătatea anilor ’50 România si Uniunea Sovietică (de atunci) au convenit construcţia lângă Bucureşti (la Măgurele) a unui reactor nuclear de cercetare tip VVR-2000kW. Era primul reactor de cercertare nucleară pe care URSS îl aproba, în afara graniţelor sale de stat, pentru o ţară din blocul est European. Ulterior acelaşi tip de reactor a fost construit şi în alte ţări est europene.  Astfel în 1957 România avea un reactor nuclear în funcţiune operat de specialişti români. În 1960 s-a pus problema construcţiei de centrale nucleare în România. Primele betoane la Cernavodă s-au pus în 1979.

Energia nucleară poate fi obţinută în 2 moduri diferite: prin fisiunea unui nucleu greu sau prin fuziunea a 2 nuclei uşori. Reacţiile de fusiune sunt dificil de menţinut pentru că cei 2 nuclei se resping, dar spre deosebire de reacţiile de fisiune, fuziunea nu creează produşi radioactivi.

Ex. fisiune ²³⁵U:

Fisiunea nu este provocată prin bombardarea unui combustibil cu neutroni.Un nucleu loveşte un alt nucleu, determinându-l să se scindeze şi să emită mai mulţi neutroni. Acestea lovesc alte nuclee, provocând alte scindări şi eliberarea altor neutroni. Această succesiune se numeşte reacţie în lanţ. În cazul unei bombe atomice, reacţia în lanţ i se permite să continue necontrolată. Din această cauză energia eliberată în timpul procesului de fisiune se acumulează şi provoacă o explozie violentă.

La un reactor nuclear, există bare metalice de reglare care absorb o parte din nucleu, încetinind reacţia şi rata la care se eliberează energia.

Numai câteva elemente pot fi utilizate drept combustibil nuclear deoarece, pentru a intra într-o reacţie de fisiune în lanţ, atomii trebuie să aibă nuclee relativ mari şi instabile. Asemenea elemente se numesc materiale fisionabile.

Unul dintre cele mai larg folosite la centrale nucleare este 235U care are 92 protoni, 143 neutroni în nucleul său.Când un nucleu de 235U este lovit de un neutron, el devine instabil şi se scindează, eliberând energie şi alţi neutroni. Aceştia scindează alt nucleu de Uraniu. Fisiunea nucleară a unei mase de uraniu produce o energie de peste două milioane de ori mai mare decât cea obişnuită prin arderea unei mase de cărbune de aceeaşi greutate.

Toate reactoarele nucleare moderne se bazează pe fisiunea nucleară. Un alt tip de reacţie nucleară, numită fusiune, asigură energia soarelui. La presiuni  mari şi la temperatura de aproximativ 15 milioane de grade Celsius care există în soare, nuclee de hidrogen se combină şi determină cea mai mare parte din energia eliberată de Soare. În fusiunea nucleară două nuclee atomice se unesc pentru a forma unul mai greu şi eliberează energie.

¹₁H + ³₁H =⁴₂He + 19,8MeV³₁H + ²₁H =⁴₂He + ¹₀n + 17,6MeV

²₁H + ²₁H =³₁H + ¹₁p + 4,02MeV ²₁H + ²₁H = ³₂He + ¹₀n + 3,25MeV

³₁H + ²₁H =⁴₂He + ¹₁p + 18,3MeV

Cea mai uşoară reacţie de fusiune este aceea dintre 2 izotopi ai hidrogenului şi anume deuteriu şi tritiu.

Termenul de energie nucleară este folosit în două contexte:

- la nivel microscopic, energia nucleară este energia asociată forţelor de coeziune a nucleonilor dată de interacţiunea tare a protonilor si neutronilor din nucleele atomice.

- la nivel macroscopic prin energie nucleară se înţelege energia eliberată prin reacţiile de fuziune nucleară din stele şi din bombele cu hidrogen, respectiv cea eliberată prin fisiune nucleară în bombele atomice şi în aplicaţiile civile (centrale nucleare).

De-a lungul erei nucleare, energia nucleară a fost folosită în diverse scopuri, mai mult sau mai putin constructive, iar unele dintre acestea au dat naştere la anumite incidente.

Hiroshima si Nagasaki

Pe 6 august 1945, avionul de tip B-29 “Enola Gay”, pilotat de colonelul Paul Tibbets, a lansat o bombă atomică pe baza de uraniu cântărind patru tone şi jumătate, poreclită  “Little Boy” , asupra oraşului Hiroshima. Podul Aioi, unul dintre cele 81 de poduri care leagă delta râului Ota a fost ţinta acestei bombe. Era asteptat ca ciuperca atomică să se înalţe la 600 de metri deasupra solului. La ora 08 si 15 minute, bomba a fost lansată de pe Enola Gay. A ratat ţinta cu numai 260 de metri. La ora 8 si 16 minute, într-o clipă, 66 000 de oameni au fost omorâţi şi 69 000 au fost răniţi într-o explozie atomică de 10 kilotone.

Pe 9 august 1945, Nagasaki a avut parte de acelaşi tratament ca şi Hiroshima. De această dată, o bomba pe bază de plutoniu, poreclita “Fat Man” a fost aruncata asupra orasului. Cu toate că bomba a avut o deviaţie de aproape 2 km, totuşi a distrus mai mult de jumătate din oraş. Populaţia oraşului Nagasaki a scăzut într-o sutime de secundă de la 422 000 de locuitori la 383 000.

Accidentul nuclear de la Cernobal

A fost un accident major în Centrala Atomoelectrica Cernobal, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjuratoare.

Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare.

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi

Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala electrică atomică.

Submarine nucleare

O revoluţie în construcţia de submarine a avut loc în 1955. Flota Militară SUA a lansat USS Nautilus – primul submarin cu propulsie nucleară. El este acţionat de o bucată de uraniu, de marimea unei mingi de golf, într-un reactor nuclear. Nautilus putea parcurge peste 110000 km în doi ani, fără a trebui realimentat.

Reactorul unui submarin nuclear produce caldură prin fisiunea nucleelor. Prin acest proces se divid nucleele atomice, eliberând cantităţi mari de caldură. Un lichid de răcire extrage căldura din reactor şi o transferă la apa dintr-un boiler. Apa fierbe, generând aburi, trecuţi apoi în turbinele de propulsie principale şi în turbine legate la generatoare electrice. Căldura transformă apa în aburi, apoi, aburii rotesc turbinele care acţionează elicele.

Submarinele cu propulsie nucleară sunt foarte costisitoare şi doar flotele militare ale celor mai bogate ţări şi le pot permite

Bibliografia: Enciclopedia Encarta

  Arborele Lumii

Internet: www.ne.doe.gov

Google

Codul ISSN

 

CENTRUL NAŢIONAL ISSN

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

str. Ion Ghica, nr. 4, sect. 3, cod 030046

Bucureşti - ROMANIA

Tel. +40 21 311.26.35

Fax +40 21 312.49.90

e-mail: issn@bibnat.ro

Bucuresti, 02.07.2012

Catre Parohia Poiana

Va anuntam ca publicatia pe care o editati a fost inregistrata si a primit codul de identificare ISSN, dupa cum urmeaza:

Misiune ortodoxa (online) = ISSN 2285 – 3650  

ISSN–L = 2285 – 3650

Codul ISSN va fi utilizat conform instructiunilor continute in anexa “ISSN – informatii generale”, respectand Legea nr. 111/1995 republicata si Legea nr. 186/2003, privind promovarea culturii scrise.

Teodora Usurelu

Centrul National ISSN

            

CE ESTE ISSN-ul si ISSN-L?

Codul ISSN permite identificarea titlului unei publicatii in serie,inregistrat sub o forma standardizata numita “titlu cheie”.

ISSN = International Standard Serial Number (Numar International Standardizat al Publicatiilor Seriale) este un cod standardizat format din 8 caractere, dintre care 7 sunt cifre, iar ultimul, avand rol de control, este fie cifra, fie X.

ISSN-ul este valabil numai pentru titlul caruia i-a fost acordat. Orice modificare a titlului atrage dupa sine acordarea unui nou ISSN.

Suplimentele, editiile în alte limbi precum si editiile electronice vor primi ISSN-uri proprii.

Codul ISSN de legatura sau ISSN-L permite legatura dintre editiile unei resurse continue, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online). ISSN-L este definit prin noul standard ISO 3297. ISSN-L este codul desemnat de reteaua ISSN pentru a reuni toate editiile pe suporturi media diferite, ale unei resurse continue. Unei resurse continue îi va fi asociat numai un singur cod ISSN-L, indiferent cate editii pe suporturi media diferite exista pentru aceasta resursa. ISSN-L este un cod lizibil atat cu ochiul liber cat si in format electronic.

Modificarile privind numele editorului, periodicitatea, locul de aparitie nu impun acordarea unui alt ISSN, dar semnalarea lor catre Centrul National ISSN este obligatorie.

Care sunt publicatiile care pot primi ISSN si ISSN-L?

Ziarele, revistele, anuarele, darile de seama, rapoartele si colectiile de carti, adica orice publicatii ce apar sub acelasi titlu si au o durata de aparitie nedeterminata, indiferent de suportul fizic (hartie, microfilm, CD-ROM, publicatii electronice) sunt identificate prin codul ISSN.

Calendarele, cataloagele de firma, publicatiile de mare si mica publicitate, integramele, cuvintele încrucisate, programele TV, paginile web personale sau ale firmelor, motoarele de cautare, chat-urile, serviciile media si de stiri, weblog-urile nu primesc coduri ISSN.

ISSN-L se genereaza pentru toate editiile unei resurse continue, pe suporturi media diferite (print, CD-ROM, online).

Care sunt avantajele folosirii ISSN-ului si a ISSN-L?

ISSN-ul este folosit pentru gestionarea automatizata a publicatiilor seriale. Este o cheie de acces si un mijloc de control foarte sigur.

Pentru editori, el permite o identificare rapida a comenzii, faciliteaza relatiile cu angrosistii de carte, librari si distribuitori.

Pentru biblioteci si centre de documentare, el faciliteaza operatiile de identificare, achizitii, imprumut si schimb.

Pentru cercetatori, bibliografi si cadre didactice citarea titlurilor se poate face cu mai multa certitudine, mai ales in caz de omonimie.

Codul ISSN asigura baza pentru calculul codului de bare.

Codul ISSN impreuna cu URN-ul formeaza un identificator unic pentru publicatiile electronice.

Publicatiile seriale inregistrate la Centrul National ISSN sunt introduse automat in baza de date a Bibliotecii Nationale, in bibliografia nationala de publicatii seriale. Periodic, baza de date nationala este transmisa la Centrul International ISSN, unde se editeaza Registrul ISSN (pe CD-ROM si on-line), ce contine toate publicatiile purtatoare de ISSN din lume. Acest registru este sursa de informatii cea mai importanta pentru toate cataloagele internationale de publicatii seriale.

Codul ISSN identifica publicatiile periodice, in mod unic, la nivel international. El nu asigura protectie privind dreptul de autor si nu confera exclusivitate pe titlul respectiv. Nu are valoare juridica si nu confera scutiri de taxe de orice fel (TVA, taxe postale, taxe vamale etc).

Codul ISSN-L faciliteaza cautarea, regasirea si livrarea pentru toate editiile pe suporturi media diferite ale unei resurse continue, pentru servicii ca Open URL, cataloage de bilioteca, motoare de cautare sau baze de date.

                  

        

Cum se inscrie codul ISSN si codul ISSN-L?

ISSN-ul este comunicat editorului in scris. El va fi inscris pe ecranul de prezentare, alaturi de titlul publicatiei, sub forma ISSN XXXX-XXXX, in caseta redactionala/ pagina de contact sau redactie sau intr-un alt loc, la alegerea Dvs, vizibil, usor de reperat.

O prezentare corecta garanteaza identificarea cu precizie a fiecarei publicatii.

Codul ISSN si ISSN-L vor fi tiparite unul sub celalalt, in forma indicata de standard, fie pe coperta, fie in caseta redactionala, fie intr-un alt loc vizibil.

In cazul resurselor continue pe suport electronic, codurile ISSN si ISSN-L vor fi tiparite pe ecranul de prezentare, alaturi de titlu.

BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI

Centrul National ISSN

Str. Ion Ghica, nr. 4, sect. 3, cod 030046, Bucuresti

Tel. (021) 311.26.35, (021) 314.24.34/int. 229,  fax (021) 312.49.90,

e-mail:issn@bibnat.ro

www.bibnat.ro/issn.php

Din dragoste

Când ne copleșesc grijile uităm de bunătatea lui Dumnezeu. Să medităm o clipă la următoarea pildă:

"Trăia odată un credincios vestit pentru viaţa lui austeră. Într-o zi aflându-se în faţa altarului l-a chemat pe Dumnezeu zicându-i:

- Doamne, aş fi în stare să fac orice, absolut orice, din dragoste pentru tine. Supune-mă, la orice încercare şi vei vedea că spun adevărul.

- Ia un vas, i-a spus un glas îngeresc, umple-l ras cu ulei, pune-l pe cap, străbate piaţa şi apoi oraşul, stradă cu stradă şi întoarce-te, dar bagă de seamă, să nu iroseşti nici un strop de ulei.

Omul a umplut vasul, l-a aşezat pe cap şi a pornit cu braţele întinse în echilibru, rostind la tot pasul: „nici un strop să nu se irosească!". Era zi de târg şi bărbatul a străbătut întreg oraşul, stradă cu stradă, fără să piardă nici un strop de ulei. Mulţumit s-a întors şi a aşezat vasul la biserică.

A luat icoanele drept martore a izbânzi sale, dar tăcere. Şi în zilele următoare icoanele au rămas mute. Cuprins de disperare omul, cu capul pe genunchi plângea amar şi repeta printre suspine: „şi totuşi nici un strop nu s-a irosit".

Atunci s-a auzit un glas iarăşi:

–La ce-mi trebuie mie uleiul tău, nătărăule? Ce fac eu, Dumnezeu, cu un vas cu ulei? De câte ori, în timp ce purtai vasul pe cap, de câte ori, netotule, te-ai gândit la mine?

... Aşa era, se gândise numai la ulei ...

–Mai bine ai fi răsturnat vasul şi te-ai fi gândit la mine cu iubire. Lasă de-o parte încercările, care te fac vestit şi iubeşte-l pe Dumnezeul tău, măcar un pic."

(preluat de la Ileana Vasilescu după Lanza Del Vasta)

Povestea spune că: muncind uităm să trăim şi să iubim, adesea nu vedem pădurea de copaci, marcaţi de responsabilități uităm să mângâiem, strădania fără încredere în succes e sortită eșecului.

publicat de pr. Liviu Botezatu