“ Viaţa, activitatea şi opera marelui poet Grigore Vieru “

                  

Baciu Tatiana, Prof. Educaţie muzicală, Grad didactic II, 

Şcoala Gimnazială Şerbăuţi

           

        “Singura datorie patriotică a unui scriitor este să scrie capodopere “ – cam aşa spunea Grigore Călinescu .

               In satul Pereriţa , raionul Briceni , demult inima timpului pulseaăa cu dragoste românească . Acolo veşnicia este vegheată de Casa părintească a regretatului poet Grigore Vieru , transformată in muzeu . La 31 august , de ziua Limbii Romane , căsuţa urmează sa fie inaugurată oficial ca muzeu .

               In ţară , Grigore Vieru este cunoscut ca poet si mai putin ca publicist . El a avut o carieră jurnalistică , prin continutul său pur românesc . Pătruns de spiritual eminescian s-a angajat să rămână pe baricade până la sfârşitul vieţii in slujba romanismului şi a idealului de reunire cu Ţara-Mamă .

              Grigore Vieru este priceput ca un mare român , nu numai dintre Prut si Nistru , ci şi din întreaga suflare românească . Prin excelenţă a fost un domn , unul dintre cei mai mari desăvarşiţi domni pe care i-a avut literatura românească . Respectul său pentru cultură , este biblioteca vastă care îi rămân . Dacă ai avut şansa să-I citeşti cugetările, ai descoperi un filozof .

Avea un respect pentru intelectualii cu formative filozofică profundă , niciodată nu s-a comparat cu ei .

Avea lecturile lui în domeniul acesta şi ţinea să le discute cu toată modestia care îl caracteriza .

             A debutat editorial in 1957 , student fiind la Facultatea de Filologie si Istorie a Institutului Pedagogic din Chişinău , cu placheta de versuri pentru copii ‘’ Alarma ‘’ . A urmat , în cei peste 50 de ani de activitate literară , multe volume publicate atât în Basarabia , cât şi în România, ţara pe care o vedea copil fiind , dar nu putea intra niciodată . A copilărit pe malul stâng al Prutului, dar a trecut acest râu pentru prima dată in 1973 , când a făcut parte dintr-o delegaţie de scriitori sovietici . Atunci a participat la întalnirea cu echipa redacţiei revistei Secolul XX . A vizitat Mănăstirile Putna , Voroneţi , Suceviţa , Dragomirna , Vratec .In 1989 , când a fost ales ‘’ deputat al poporului ‘’ caştigase simpatia celor care aveau acelaşi vis ca al său – întâlnirea cu oamenii de dincolo de Prut .În acelaşi an a adunat în jurul său pe cei mai populari interpreţi de muzică uşoară din Basarabia , efectuând un turneu in Moldova din dreapta Prutului . Chiar in 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române , iar în 1992 acest înalt for îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace . Devine membru corespondent al Academiei Române in 1993 . A scris mult , a scris cu sufletul.

O parte din operele sale sunt: “Alarma”, versuri, Chişinău, 1957; “Muzicuţa” versuri, Chişinău 1958; “La fereastra cu minuni” versuri pentru vârsta preşcolară, Chişinău 1960; “Bună ziua, fulgilor” versuri pentru grădiniţa preşcolară şi şcoala primară, Chişinău 1965;” Făguraşi” poezii, povestiri, cântece pentru grădiniţa de copii, Chişinău 1963; “Soarele cel mic” Chişinău 1965; “Cântec din frunză” mică antologie a poeziei tinere moldoveneşti, Chişinău 1965.

                 Ultima carte apăruta poartă titlul “Taina care mă apară” (Princeps Edit din Iaşi), un volum de poezii, cu peste 700 de pagini, a fost lansată la 8 decembrie la Iaşi.

                 Putem spune că Grigore Vieru a fost cartea de vizită a liricii basarabene. El nu a vorbit niciodată despre el, insăşi prezenţa lui era discretă, uneori nici nu iţi dădeai seama că se află în preajma ta.

               

                       

                      “Grigore Vieru este un mare si adevărat poet. El ne stranfigurează natura gândirii, in natura naturii. Ne imprimăvărează cu o toamnă de aur. Cartea lui de inimă pulsează şi îmi influenţeaza versul plin de dor, de curata si pura lui poezie.”

                                                                   Nichita Stănescu 

 Biografie “Steaua de vineri” –Grigore Vieru, Editura Junimea

Dictionarul biografic al literaturii române vol. 2, Colectia “Marile Dicţionare”, Editura “Paralela 45” Pitesti.

Mama pe pământ

Semovin Teodora clasa VI, coordonator Baciu Tatiana, Şcoala gimnazială Şerbăuţi

Mama, viaţa mea,

Ţie-ţi dăruiesc

Sufletul şi inima

La schimb eu le primesc.

Din inima ta caldă

Cântecul vieţii îl ascult

Blândeţea se revarsă

Ca un izvor, susurând.

Cearta şi supărarea

Eu le-ndepărtez

Cu tine, eu, speranţa

Mi-o formez.

Aşa este viaţa

Trăim şi murim

Dar pe mama

Trebuie s-o cinstim,

Bunătatea mamei

Ieremciuc Adelina Mariana, clasa VI, coordonator Baciu Tatiana, Şcoala gimnazială Şerbăuţi

Mama îmi poartă mereu gânduri bune,

De n-ar fi ea eu n-aş fi pe lume,

Viaţa e blândă cât suntem cu ea,

Mama cu bunătatea ta.

Florile zâmbesc alături de ea,

Mama este inima mea,

Timpul nu ne doboară,

Ea ne păzeşte de răul ce ne înconjoară.

Singurătate nu e lângă ea,

Ochii ei albaştri alungă teama,

Şi dacă ar fi să plece,

Patul meu ar fi mereu rece.

Îngerul păzitor

Tcaciuc Miriam, clasa VI, coordonator Baciu Tatiana, Şcoala gimnazială Şerbăuţi

Mama are un glas de înger,

Suav şi tămăduitor,

Ne adoarme cu cîntece,

Şi ne spune somn uşor.

Ea este conştiinţa ta,

Îţi dă sfaturi bune,

Te întăreşte când ţ-ie rău,

Cu multă rugăciune.

Mamă dacă n-ai fi,

Eu greu aşi mai trăi,

Dacă n-ai fi existat,

Aş plânge neîncetat.