GRIGORE VIERU -POET AL NEAMULUI



Gavril Florentina, Prof. înv. primar-gr.I
Școala Gimnazială Nr.7, Botoșani

Grigore Vieru rămâne a fi un poet model în cultura română, dar în același timp și extraordinar, de neîntrecut. El este asemenea unui satelit al ”Luceafărului”. Poeziile sale stau la baza excelenței și originei bunei înțelegeri, compoziției armonioase și creației autentice. Prin prisma melodioasă și desebitei limbi române, Grigore Vieru a reușit să ilustreze cele mai distinse idealuri ale spiritualității neamului, chiar și cu destinul său nefast, dar fermecător oricum. Probabil, pentru că afecțiunea față de acest popor și plai natal n-a avut limite pentru el. Nu există copil, elev sau matur care n-a citit și n-a iubit creația scriitorului. Poeziile lui sunt ușor memorabile și se fixează în conștiința oricui. Inimile fiecăruia dintre noi tresar, atunci când auzim vreun vers al poetului, deoarece acestea sunt înarmate cu cele mai deosebite mărci stilistice și conținând un amalgam întreg de pasiuni patriotice ascunse printre rândurile vierene, care adunându-se în unison, te doboară și îți prefac inima și, cu sufletul rigid, într-unul plăpând și insuflat de năzuință. Ți se deschid ochii împreună cu conștiința și adorația față de neam, de plai, de mamă, de frate și de bună credinţă, cum doar poetul a cunoscut-o.
       Unitatea neamului, frăția dintre popoare și evocarea unei istorii adevărate în detrimentul celei imposibile, au fost temele care Grigore Vieru nu s-a sfiit să le expună în opera sa.  Astfel putem să afirmăm cu certitudine că una dintre ”stelele” literaturii române este și va rămâne un erou național, ce a avut curajul mereu să vocifereze nedreptatea la care a fost supus el și poporul său.Cel mai renumit poet al generaţiei sale, prin modestia și simplitatea sa, a promovat cele mai frumoase valori ale neamului nostru – iubirea față de mamă, față de limba română și neamul românesc. Textele sale au avut un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia.
      De-a lungul vieții, GRIGORE VIERU, a scris sute de poezii în care a redat făptura mamei, dorul de mamă, natura, dragostea, pacea şi copilăria. Majoritatea, însă, adunate în zeci de volume au fost dedicate copiilor. Deasemenea a scris versuri, povestiri și aforisme. Cele mai cunoscute publicații ale sale sunt: „Alarma”, „Un verde ne vede”, „Mama.”
       Grigore Vieru este mai mult decât un poet, este însuşi sufletul Basarabiei. Pentru el dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte prin poezie, prin frumosul cultivat. Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui Grigore Vieru. El a fost, este şi va rămâne Pilonul de rezistenţă al Culturii Naţionale. Poetul a ştiut cel mai bine să aşeze alături cuvintele precum Grai, Mamă, Patrie, Iubire şi de aceea merită cununa recunoştinţei noastre. Creaţia lui Grigore Vieru aduce dovada forţei sacralizante a poeziei şi dragostei.
           Versul său vădeşte o energie creatoare în stare să apropie pe poet de Dumnezeu: „Scriu pentru că vreau să-L văd pe Dumnezeu de aproape”, iată programul lui Vieru, formulat succint într-un gând de-al său.
       „Grigore Vieru este un Mare şi Adevărat poet. El transfigurează natura gândirii în natura naturii. Ne împrimăvărează cu o toamnă de aur. Cartea lui de inimă pulsează şi îmi influenţează versul plin de dor, de curată şi pură limpezire” (Nichita Stănescu).
         Temele obsedante ale poetului sunt: izvoarele, tradiţia populară şi cea clasică, limba în care te exprimi, în care poţi râde şi plânge: „Şi doar în limba ta/ Poţi râde singur/ Şi doar în limba ta/ Te poţi opri din plâns” (În limba ta).
          Dar cea mai frumoasă temă a poeziilor lui Grigore Vieru este iubirea niciodată egal împărţită între mamă şi iubită, între siguranţa modestă şi darnică a mamei şi nesiguranţa geloasă a iubitei: „Merg eu dimineaţa, în frunte,/ Cu spicele albe în braţe/ Ale părului mamei./ Mergi tu după mine, iubito,/ Cu spicul fierbinte la piept/ Al lacrimii tale” (Ars poetica).
        Volumul Cele mai frumoase poezii conţine o serie diversă de poezii despre limba română: În limba ta, Cântec scrisului nostru, Glontele internaţional, Discurs electoral ş.a.; despre chipul mamei: Făptura mamei, Buzele mamei, Mâinile mamei, Părul mamei, Nopţile mamei, Tăcerea mamei, Cântec de leagăn pentru mama, Mama intră-n mare, Când sunt eu lângă mama ş.a.; dar şi despre unitatea neamului:Patria, Scrisoare din Basarabia, Inscripţie pe stâlpul porţii, Poem, Ridică-te ş.a.
      ''Singuratic, cu plete lungi, romantice, cu capul puțin aplecat într-o parte, cu fața suptă, ușor resemnată, cu privirile vii, curioase și neliniștite, cu vorba înceată, moale, bine cumpănită, dar care poate căpăta tonuri aspre, biblice'', îl descria academicianul Eugen Simion.
     "Era un mare poet și un extraordinar prieten. Cred că rareori am văzut în viața mea un om care să-și iubească țara cum o iubea el. Grigore trece definitiv să asculte cântecul Prutului la el în sat. Știu că-l va auzi mereu și-și va uni glasul cu el și acolo, sub pământ. Ce îndurerată se vede azi Basarabia, privită din satul lui natal, Pererîta! Sunt convins că Podul de flori, pe care l-a iubit atât de mult, azi începe să se schimbe în Pod de aramă, cu deschidere spre inima Dunării și, de asemenea, spre inima Nistrului!", declara scriitorul Fănuș Neagu.
      ''Cuvântul lui tună, ca să strălumineze bolți, și plouă, pentru ca lanul să lege rod și mugurul să scoată frunze și flori'', scria scriitorul Nicolae Dabija.
       Poezia lui Grigore Vieru, la fel ca piesele muzicale scrise pe versurile lui, rămân nu doar în patrimoniul literaturii sau al muzicii din Republica Moldova, ci și în memoria tuturor românilor, pentru că Vieru a fost poetul român de dincolo de Prut pentru care trecerea peste Podul de flori a fost cea mai mare bucurie''.
         Grigore Vieru este în generaţia sa de basarabeni un fel de port-drapel, de-aceea o poezie precum Ridică-te, Basarabie - o poezie de luptă şi unire, este compatibilă cu poezia Deşteaptă-te, române.
         Grigore Vieru este titularul Diplomei de Onoare Andersen – cel mai prestigios premiu din lume în domeniul literaturii pentru copii. A fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce. El a murit la vârsta de 73 de ani în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.



Bibliografie

Poeme, cântece, confesiuni / Grigore Vieru. – Bucureşti ; Chişinău : Ed. Litera Internaţional.–311 p.
Cele mai frumoase poezii / Grigore Vieru. – Bucureşti : Ed. Jurnalul, 2009. – 185 p.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu