GRIGORE VIERU - FRÂNTURI DE CUVINTE


BOTEZATU LUMINIŢA Prof. înv. primar - gr. II
ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLOPU - DĂRMĂNEŞTI


         Ce mai poţi scrie despre Grigore Vieru? Au scris şi spus atâţia oameni de cultură, atâtea valori au vorbit despre valoare, atâţia iubitori de poezie şi literatură despre iubitorul de ţară, despre patima pentru pământul neamului, despre iubirea sfântă de mamă.
         Cum aş putea eu să egalez în scrieri oameni  ai scrisului, oameni ai cuvintelor?
         Cine sunt eu să îndrăznesc să-mi dau cu părerea despre omul, poetul, patriotul Grigore Vieru?
         Pot doar să omagiez o asemenea personalitate şi opera sa.
         Şi atunci când crezi că poţi scrie un catren ca un mesaj de mulţumire îţi dai seama  că eşti doar o frântură de gând, un fir de nisip într-o clepsidră imensă. În micimea mea scriu doar atât:

Din când în când pe foaie mai aştern un vers,
Creez din rime armonia,
Şi mă sfiesc când cred că tot ce scriu are vreun sens.
Aş vrea omagiu să-i aduc, cinstire omului să dau
Să mă înclin şi să o spun onest
Maestre-n ceruri au sau n-au... durere, iubire, patimă...

         Un cuvînt despre poetul Grigore Vieru produce emoţie, trăire firească impusă dincolo de toate ce se produc în viaţă, împreună cu alţi creatori iluştri, reprezintă o şcoală poetică, în care poezia este chiar viaţa şi sufletul omului. Grigore Vieru a cucerit prin simplitatea sa, prin modestia sa, ,,A fi simplu nu e o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi în iarbă. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?!”.
         Grigore Vieru rămâne un bard al iubirii materne, al dragostei de ţară, iar cuvintele sale pot constitui repere  morale pentru generaţia actuală: „Nu sunt un mare poet. Nu harul, ci lacrima mea e mare. Nu sunt nici primul dintre poeţii ţării, nici al doilea, nici al treilea... dar nici ultimul.”
         Poet al neamului, iubitor al patriei, al graiului românesc şi al mamei, Grigore Vieru rămâne consemnat în istoria literaturii române datorită spiritului naţional, al dragostei care-l impulsionează să-şi manifeste convingerile şi speranţele într-un amalgam de versuri, ce converg către împlinirea aceluiaşi scop: iubirea.
         Este considerat cel mai sensibil şi profund poet contemporan, apărătorul valorilor naţionale, a limbii noastre române, a istoriei neamului nostru şi cel care a cântat mereu cea mai scumpă fiinţă -  mama.
         Astăzi, poetul Grigore Vieru, cântătorul dorurilor şi durerilor noastre, ar fi împlinit onorabila vârstă de 82 de ani. Născut de ziua iubirii el  e o iubire pentru tot ce e pur şi curat. A trăit din această iubire, a suferit din această iubire, a cântat şi a plâns de bucurie tot pentru ea.
         Spunea Zaltur Victoria ,,Ne mândrim mult cu Grigore Vieru, cred că moştenirea care ne-a lăsat-o o vor admira-o multe generaţii mângâindu-şi sufletele cu versurile lui. El a fost poetul Dragostei de viaţă, Dragostei de Ţară, Dragostei de neam, Dragostei de Adevăr, să-l aducem copiilor şi nepoţilor noştri ca pe un tezaur, prin care vom rămâne şi noi prin vremi, căci un popor rămâne în istorie prin valorile pe care le creează şi le păstrează cu sfinţenie”.

Bibliografie :
1.www.grigorevieru.md;
2.www.ro.wikipedia.org;
3.Eugen Simion, Scriitori români de azi (ediţie de autor), vol. III, Editura David • Litera, Bucuresti – Chisinău, 1998, p. 187-196.






















  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu