Necula
Alexandra Cătălina, Prof. Înv. Primar, Definitivat,
Școala Gimnazială Nr. 1
Blejești
Grigore Vieru s-a
născut pe data de 14 februarie 1935 în satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, România,
azi Republica Moldova și a decedat pe 18 ianuarie 2009 în Chişinău. Poet român
originar din România, care a locuit în Republica Sovietică Socialistă
Moldovenească, ulterior Republica Moldova. Grigore Vieru s-a născut într-o familie de plugari români a lui Pavel
şi Eudochia Vieru.
A absolvit şcoala de
şapte clase din satul natal în anul 1950, apoi a urmat şcoala medie din orăşelul
Lipcani, pe care o termină în 1953.
A debutat editorial în
1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma",
apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic
"Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În
acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii,
"Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii
”Scînteia Leninistă”.
În 1960 se căsătorește
cu Raisa, profesoară de limba română și
latină, împreună au avut doi copii: Vieru-Teodor și fiul mai mic - Călin.
A fost redactor la
revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între
1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au
apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi
Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în
revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.
În 1965, îi apare
volumul "Versuri pentru cititorii de toate vîrstele", pentru care i
se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru
copii şi tineret. Mai târziu, revista Nistru publică poemul "Bărbaţii
Moldovei", cu o dedicaţie pentru "naţionalistul" Nicolae
Testimiţeanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedicaţia este scoasă.
În 1968 are loc o
cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice
"Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de
critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul
apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de
literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate
"Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar
alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii
apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1969, el publică
"Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru,
o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în
orice grădiniţă de copii.
Un an mai târziu,
editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli,
Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani
pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni,
lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. Tot în 1970, apare
volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva
zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării
pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns"
tricolorul românesc.
În 1973, Grigore Vieru
trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea
cu redactorii revistei "Secolul XX".
În 1974, Zaharia
Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie
oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează
Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În acelaşi an, apare volumul de
versuri lirice "Aproape", cu ilustraţii color de Isai Cîrmu. În
1977, iarăși la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună
cu soția, mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași.
La sfârşitul anilor
'80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională
din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un
mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor. Vieru este unul
dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi
conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. Participă activ la
dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică
Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.) în care se votează limba română ca limbă oficială
şi trecerea la grafia latină.
În 1982 este lansat
filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion
Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i
se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul
literaturii pentru copii:,, Diploma de Onoare Anderesen”.
În 1989, Vieru este ales
deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi
compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în
Moldova de peste Prut.
Un an mai târziu,
Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine
membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia
Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace.
În 1993, poetul este
ales membru corespondent al Academiei Române.
La împlinirea vârstei
de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la
Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al
Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În
1996 este decorat cu Ordinul Republicii.
În 1997, Editura Litera
din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac", iar 3 ani
mai târziu este decorat cu Medalia guvernamentală a României
"Eminescu" - 150 de ani de la naştere.
La 16 ianuarie 2009,
poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La
48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată, pe fondul
unor politraumatisme multiple şi al unei poliinsuficienţe a sistemelor şi
organelor.
Grigore Vieru a fost
înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chişinău, în cimitirul central din strada
Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni. Chişinăul nu
mai cunoscuse funeralii de asemenea proporţii de la înmormântarea soţilor Doina
şi Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu
în Republica Moldova.
Grigore Vieru a fost
decorat post-mortem cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare
Cruce.
Câteva şcoli din Republica
Moldova, un bulevard din Chişinău , o stradă din Iaşi și Buzău poartă numele
lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de
naştere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor din Chişinău.
Contemporan cu noi, el
este şi un exponent al ideilor dominante în conştiinţa noastră naţională pe
care le exprimă artistic şi le îmbogăţeşte cu sufletul său. E un poet fructuos,
mereu sensibil la freamătul inimii şi la zbuciumul timpului, e poetul epocii
noastre.
Poetul Grigore Vieru
produce emoţie, trăire firească impusă dincolo de toate ce se produc în viaţă,
împreună cu alţi creatori iluştri, reprezintă o şcoală poetică, în care poezia
este chiar viaţa şi sufletul omului.
Bibliografie:
Literatura și Arta Moldovei, Enciclopedie, Chișinău,
Red. ESM., 1985;
Grigore Vieru. Taina
care mă apară. Iasi, Ed. Princeps Edit. 2008;
Grigore Vieru, Acum
și în veac, editura Litersa, ed.III;
Tudor
Țopa. Voievozii inspirației.
Chișinău, 2007;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu