Albinuța din... valori

Păduraru Daniela
Limba și literatura română
Profesor doctor
Școala Gimnazială Ștefan cel Mare Botoșani

Lucrarea prezintă o abordare, din perspectiva valorilor, a abecedarului Albinuța, scris de Grigore Vieru. Dragostea de țară, de familie, de natură ideea de unitate, de credință se desprind din textele cărții care schițează o lume în care se formează un Om Mare.

            Moto: Deschide cartea şi apleacă-te cu luare-aminte asupra întâii litere:asupra lui A. Cu ce seamănă A? Cu scara? Adevărat, cu ea! E scara cunoaşterii. Încearcă să urci.

                                                                                                                        (Grigore Vieru)

            Pentru mulți  dintre copiii mai mari sau mai mici, Albinuța a fost și a rămas cartea de referință pentru cunoașterea drumului spre lume. Abecedarul a fost scris de Grigore Vieru împreună cu Spiridon Vangheli și ilustrat de Lică Sainciuc. Pentru prima dată, Albinuța a fost tipărită în 1979, în grafie chirilică, iar, de atunci, au urmat nenumărate ediții, tirajul până în 1989 constituind peste un milion de exemplare. În grafie latină abecedarul a fost tipărit pentru prima dată în 1994, cu un tiraj de peste 200 de mii de exemplare. ,, Chiar dacă are aproape 35 de ani, „Albinuța” lui Grigore Vieru nu numai că nu a îmbătrânit, dar este în continuare reeditată. Cei care au crescut cu poeziile marelui poet cumpără și astăzi cartea care le-a marcat copilăria și, deși pe piață se găsesc numeroase abecedare, ei preferă să-și educe copiii cu poeziile lui Vieru. „Albinuța” ocupă un loc deosebit în istoria țării noastre, fiind primul abecedar în grafie latină care a apărut pe mesele elevilor în anii 1990." [1]
            Litere, silabe, texte, probleme, proverbe, ghicitori etc. pot fi găsite în paginile cărții ce deschide o poartă spre cunoaștere. Dincolo de aspectele didactice și metodice, lucrarea își propune să evidențieze sistemul de valori pe care îl formează, în mod direct sau indirect, conținuturile. Dintre valorile general-umane, transmise prin abecedarul lui Grigore Vieru se pot deosebi: dragostea de ţară, de familie, de natură, respectul faţă de limbă, faţă de trecut, nevoia de joc, sensibilitate şi, în special, respectul de sine şi de ceilalţi, desprins din conştiinţa ce se conturează de-a lungul anilor. Înainte de toate, însă, străbate din fiecare filă ,, un elogiu al cărții și al  limbii române."[2]

            Răsfoind câteva pagini, se pot surprinde zâmbetul, culoarea și vioiciunea țesute din imagini, cuvinte, muzică și text. Structurată după tiparul oricărui abecedar, cartea conturează un labirint al cunoașterii, alcătuit din litere, cifre, silabe, cuvinte, enunțuri, texte, poezii, cântece care se completează reciproc, asigurând parcurgerea drumului cunoașterii. După o lectură atentă, se poate observa cum sunt desprinse treptat elementele universului Omului-mare pentru a putea zidi ca pe o aspirație, lumea Omului-mic din care se va înalță. ,, Ştiind albina a citi florile, şi furnica – drumul pe care aleargă, şi căţelul – urmele omului, m-am gândit că de ce să nu înveţi şi tu, copile, de pe acum litera cărţii. Căci iată cele mai sfinte locuri: locul unde creşte pâinea, locul unde cântă privighetoarea, locul unde sunt ochii mamei şi, desigur, locul unde stă tipărit cuvântul frumos – cartea.[3]

            Albina și omul, izvorul și mielul, nucul și neamul, dorul și ramul sunt elemente ce se leagă într-un brâu, evidențiind legătura omului cu natură, perceput ca o parte importantă a ei. Personificarea are un rol important și definitoriu în sensibilizarea celui care învață să citească nu doar litere, ci și meniri. Imaginile atrag prin expresivitatea chipului şi evidenţierea relaţionării dintre caractere sau personaje. Inevitabil, vei zâmbi şi vei căuta curios şi în pagina următoare pentru a găsi anumite punţi spre copilărie, în cazul în care eşti Omul-mare, iar Omul-mic va râde, va pune întrebări şi va cunoaşte feţe luminoase ale lumii din care va face parte.
            Pornind de la litera, grupul de litere sau de la cifra pe care trebuie să o înveţe, asemenea unui cod de descifrare a mesajului spre lume, autorul adună cuvinte, grupuri de cuvinte, texte, cântece, probleme etc. cu un tâlc ce străbate înţelegerea fiecăruia pe parcursul lucrului cu abecedarul. În primul rând, dintre valorile anunţate se evidenţiază dragostea de ţară, de neam şi de trecut. Printre cuvintele propuse pentru citire, deosebim, de-a lungul paginilor, următoarele: patrie, hotar, cetate, neam, Ştefan, Horea, Iancu, Decebal, Maramureş, Banat, Oltenia, Moldova, Bucovina, Bucureşti, Chişinău etc. Versurile cântecelor transmit acelaşi sentiment al iubirii de ţară:

Tricolorul	Pe meleagul românesc Sub acelaşi falnic astru Trei culori de încălzesc: Roşu, galben şi albastru.
Sunt român	Măi duşmane, te păzeşte Tra-la-la... Că românul nu glumeşte, Tra-la-la...
Fântâna	La fântâna cea română Apa-i rece, dulce, bună Pentru gura însetată, Pentru inima curată.

            Identitatea de neam este temelia valorilor transmise de către Grigore Vieru, mai ales, prin respectul faţă de limbă, perceput ca o definiţie a unui popor: Graiul meu, graiul meu:/ Pasăre măiastră!/ Graiul meu, graiul meu:/ Nemurirea noastră! Nevoia cunoașterii graiului

constituie îndemnul pentru învăța scrierea și citirea ca o cale spre propria creștere: Plouă, plouă, creștem mari, / O să fim și noi școlari! /A!, U!, O!, A!, U!, O! /O să fim și noi școlari!

            Dragostea de familie, de mamă, tată sau fraţi se deduce din textele abecedarului și din diferitele situații de viață abordate. Un alt aspect este cadrul natural și elementele acestuia care sunt personificate și au ca rol umanizarea. În special, sunt remarcate întâmplările-problemă care au ca scop numărarea, scăderea, adunarea:

Trei păuni Dorm în pruni. Unul jos își face patul. Câți păuni or fi? Sunt ...	Patru iepuri mici pe scară, După flori de tei urcară. Unul a căzut din tei, Câți rămaseră sus?...
Clonc-clonc! Am nouă pui, Nouă pui frumoși, gălbui, Șapte stau sub aripioare, Ceilalți doi pe unde-s oare ?!	Vine ploaie, vine vânt, Nouă nuci în nuc mai sunt, Două au căzut că-s coapte, Câte sunt rămase?...

             Ideea de unitate se desprinde din mai multe tipuri de texte: proverbe, versurile cântecelor, poezii, texte. De exemplu, Cântecul soarelui: Nu știu eu nu socotesc / Pe câți mângâi și-ncălzesc. Elementele naturii, copacii, florile, animalele, insectele, fac parte din lumea Omului-mic și se completează reciproc: Deschide-te, geamule, / Intră-n casă, ramule! / Ca doi frați la geam vom sta, / Pe mama vom aștepta, / Pe mama vom aștepta. ( Nucul). În definirea cifrelor, asocierea este destul de clară și chiar... amuzantă:

Doi e chiar ca o rățușcă, / Eu am auzit că mușcă.

Trei e ca o rândunea / Care zboară ușurea.

            Nevoia de joc este împlinită prin disponibilitatea textelor de a fi jucate de fiecare, mic sau mare: Moș Arici, nu vii la joc?/ Dacă nu pot de cojoc! sau Fuga, fuga pe cărare. / Câte fete tata are? În jocul mare, intră șoriceii, aricii, purceii: Un arici sub duș, ca mine, / Se spală pe burtă bine. / Măi nepoate, măi nepoate, / Spală-mă un pic pe spate.
            Proverbele, expresiile din operele scriitorilor și textele literare ale altor creatori vin să valorifice ideile abecedarului încadrându-se unei tipologii spre care trebuie să aspirăm. Desenele realizate de Lică Sainciuc reflectă cu veridicitate lumea propusă de Grigore Vieru ce poate fi asemănată cu un templu în care este inițiat și format Omul-mic după sistemul de valori al Omului-Mare.

Bibliografie:
1. Vieru, Grigore - Albinuța, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1994.
2.  Televca, Stela -  Abecedarul lui Vieru, în vogă și după trei decenii de la lansare - www.timpul.md

             

---

[1]Abecedarul lui Vieru, în vogă și după trei decenii de la lansare de  Stela Televca  - www.timpul.md

[2] Irina Petraș - Cuvânt înainte, Albinuța, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1994.

[3] Grigore Vieru - Cuvânt înainte, Albinuța, Editura Hyperion, Chișinău, 1991.