DOR DE GRIGORE VIERU – POET AL VALORILOR UMANE






Autorul: profesorŞtefanCrina Daniela
Disciplina: LimbasiLiteraturaRomâna
Grad didactic: gradul II
Şcoala: SeminarulTeologicLicealOrtodox “Sf. Gheorghe”


Rezumat
GrigoreVieruestepoetul care a reabilitateticulşiesteticulînliteraturapostbelică din Republica Moldova şi a contribuitsubstanţial la definireaidentitară a basarabenilor, la reconstituireacadrului de valorinaţionale. Printehnicipoeticeingenioase, poetul a reuşitreperareavalorilorromâneştiîntr-un context sovieticostilşiideologizat la maximum.Poetul a confirmatideeacămariiartişti pot înfrunta o puterepolitică.GrigoreVieru a devenitunsimbolnaţional al redeşteptăriinaţionale, al reveniriiadevăruluiistoricînalbialuifirească.


Istorialiteraturiimoldaveduparăzboiesteagitată,bogată in evenimente, marcată  de conceptediferitemereu in schimbare, plină de pionieriinflăcăraţidarşi de eşecuriumilitoare, o intreagăevoluţie cu atatmaicomplexă cu câtea se produce într-un context cu o mare efervescenţăpolitică.
     Dacăgeneraţiaanilor 50 a fostştearsă din lumeaculturală, iarpotenţialuleicompletpierdut, generaţiaanilor 60 esteconsideratăuna de represiune, de compromis, de subterfugiiingenioase.
Poetulcelmaireprezentativ al acesteigeneraţii, GrigoreVieru, a reuşit in mod miraculossădejoaceşahulpolitic,scriind o poezieanticomunistă, profundromânească,  care s-a bucurat de o primirecălduroasă din parteapublicului.
GrigoreVierudebuteazăcu poeziipentrucopii, dar pare că nu vreasăinţeleagăcare estemisiuneasa de scriitorsovietic, bamaimult , el scriepoezii cu o abordaresubversiva din inimalui de copil.
Nu intâmplatorprimulsauvolum se intituleaza “Alarma” o plachetă de versuripentrucopii ,apreciată de criticiiliterari.
Inacestvolumabordeazăproblemapolitică, prezentând o paradă de laşcoală, unde un şcolardefileazaalături de camaraziisăi, in ritmultobelor,către un viitorpromiţator.  Poetulsunăalarmaca să-iofere, in alternativă, o realitate la care esteinvitatsă-şitrăiascăinocenţavârstei. 
Cititoruldescoperă cu uimire ca miciioctombrişti(copiii din şcoalaprimarăeraunumiţiastfel, in amintireaRevoluţiei din Octombrie) sipionieriidevotaţisuntinlocuiţi de fluturaşisigreieri, trompetelesuntînlocuite de susurulunuiizvorsi de cânteculprivighetorii ,iarînloculşepciilui Vladimir Ilici Lenin, străluceştefiguraduioasăsiprotectoare a mamei.
Toateacestetransfigurări, stabilescpentrucopil o altăordine a lucrurilorşi o altăformăderealitate, impactulfiindbineînţeles, extraordinar.
Înperioadaisterieisovietice, schimbarearegistrului – tonulslogănescşitotalitar cu unul personal şi ludic- asubminatimaginearoboticăa copiluluidorit de pedagogiasovieticăşi a cultivatprinopoziţie, conştiinta de sine a miculuicititor.
     Opera care a avutcelmai mare impact in educareasensibilitaţiicopiilora fost  “Abecedarulpentruprescolari” care a fostdescoperitdeopotrivă de cătrecopii, darşi de cătreadulţi, care-şiregăsescinocenţasenzorială a anilorcopilărieipierduţiîntimpulfoameteişirepresiunilor. Într-un interviu, poetulexplicălongevitateaacestuiAbecedarintitulat “Albinuţa” : “Este o carte imaculata, o carte onesta, am scris-o cu multadragostesicaldura, sicopii, in special copii, simtcand o opera de artaestesincera, atuncicandadultulestesincer cu ei, sicandel ii iubescsaunu. Am impresia ca astaexplica tot..Este o carte despre care nu ma indoiesc ca vadainuiincamulttimp…”
Ceicare au crescut cu poeziilemarelui poet cumpărășiastăzicartea care le-a marcatcopilăriași, deșipepiață se găsescnumeroaseabecedare, eipreferăsă-și educe copii cu poeziileluiVieru. 
„Albinuța” ocupăunlocdeosebitînistorie, fiindprimulabecedarîngrafielatină care a apărutpemeseleelevilorînanii 1990. Șichiardacăpoate fi considerată o relicvă a țării, de cevatimp, abecedarul a dispărut de pepolițelelibrăriilor din capitală.Vânzătorii spun cătoatecărțile din stoc au fostvândute, iaraltele nu au maifostaduse. Însă nu trebuiesănefacemgriji, șiastapentrucă „Albinuța” se reediteazășiîncurândvorapărea de sub tiparaltecinci mii de exemplare.
Poemul “Curcubeul” estedeasemeneabulversant. El a fostinterzis in momentulpublicarii, din cauzaconotatiilorromanesti (culorilecurcubeuluireprezentaculoriletricolorului, drapelulromanesc) sidin cauzaspirituluiludic prin care poetulexprima o realitatedureroasasicomplettabu. Eticapoemuluiestetulburătoare: copilul, in sinceritateasa, deţineadevărulpur, işisimteoriginile, rădăcinilesiincearcăsăcomunice cu adulţii: ei, ingroziţi, pretindcă nu inţeleg.

Cu la fel de multăputereşidăruire ca pentrupoezie, GrigoreVieruaavutşi o mare pasiunepentrumuzică. Poetul a compusmuzicapentrucopiişi a creataranjamentemuzicalepentruunelepoezii din volumul “Abecedarul” .Urmare a uneifoartefrumoasecolaborari cu artişti din Romania siRepublica Moldova, cântecelenaţionalepeversurileluiGrigoreVieru au format generaţia din 1989 şi au produs o adevăratătransformarespiritualăin  Republica Moldova .“Reaprindeţi candela-n căscioară”, “Eminescusă ne judece” sialtemelodii din aceastăperioadăsuntmaimultdecâtcântece.Suntvibraţii ale sufletuluiuneinaţiuniîntregiîntr-un moment crucial al existenţei” căutareaidentităţii, care a fostascunsă, confiscate, falsificată de cătreImperiulSovietic.
In plinăperioadă de propagandăcomunistă, poezialuiGrigoreVierusemnificăanihilareamiturilor false sireîntoarcerea la adevăratelevalori.Concentrândtoatăenergiasa in jurulfiguriisacre a mamei, poetula dat un răspuns sever cultuluiluiPavlicMorozov – numeleunuitânarşef al pionierilor care in anii 30  şi-ar fi denunţattatalautorităţilor  - dat ca exemplutinerilor,indemnându-i  la astfel de acteeroicefăptuite in numelePartidului, cu preţultrădăriipropriilorpărinţi.
Poetulpresimţeapericoluliminentcauzat de pierdereaadevăratelorvalorisiapelează la ajutorultuturorforţelorancestraleşimagice ale mamei. Imagineamitica a mamei, ea nu reprezintădoar o realitateesenţialăa existenţeipoetului, ci o suprarealitate, un tot care uneştespiritulşimateria. Înpoeziasa, mama reprezintă“axalumii” (Adrian-DinuRachieru), care garanteză o comunicaresuperioarăintrecerşipământ.
PoezialuiGrigoreVierucapătăunacuttragismuman, un accent de revoltă, de refuz violent înacceptareauneirealităţi care loveşteînfiinţaromânească. Tragiciiani, cumpliţipentruintelectualitatearomânăbasarabeană, i-au făcutpemulţiromânisă-şipiardăsperanţaîntr-o viaţămaibună, liberăşicreatoare.Nouaintelectualitate, înfrunte cu GrigoreVieru, a readusculturaromâneascăşipoeziapefăgaşul normal al culturiidintre Prut şiNistru.GrigoreVieru se afirmă ca o voce originalăînpoezie.Poezia a fostîntotdeaunapentru el modul de aevada de sub strânsoareaocupaţieisovietice.
După cum apreciacriticul Adrian DinuRachieru, „dacăar fi să se deaPremiul Nobel pentrupoeziescrisădespremamă, GrigoreVieru l-armerita”.
     Basarabia a trăit o dramăgreu de înţelesşiaceadramă s-a numitocupaţiaşideznaţionalizarea.
Pe Mihai Eminescu l-a simţit ca pe o adiere de melancolie, ca o evadareromantică, discretă, într-o lumeîn care poetul, la aceavreme, nu puteasă nu aibăcontacte cu poeziaromânească. Scriitoriiromânibasarabeni s-au adunatînjurulluiEminescu.
Marele poet GrigoreVieru a readuslimbaromânăprin Mihai Eminescuşiistorianeamuluiromânescprin tricolor, pepământulocupat de ruşi.


Bibliografie
1. Codreanu Theodor, Basarabiasau drama sfâşierii. 2ème édition revue etaugmentée. Galaţi:
Editura Scorpion, 2003
2. Liiceanu Gabriel, Desprelimită. Bucarest: EdituraHumanitas, 1994
3. Rachieru Adrian Dinu, « GrigoreVieru – „Biblioteca de rouă” » / Metaliteratura 5-6 (19), ASM– UPS, 2008





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu