Târziu
Larisa Ionela,clasa a VII-a, Coord.Gheorghiu Aurora, Fundația Familia Galați
Nimic nu este mai frumos și bun decât averea lăsată de marii noștri
poeți și scriitori. Îndemnuri greu de urmat, dar și mai greu de uitat, ne sună
în minte și în gând.
Sfântă ca vocea mamei este limba noastră îmbogățită din generație în
generație.
Florile limbii noastre nu pot fi decât roșii- culoarea sângelui vărsat
pentru pace și libertate și albastre-culoarea cerului senin.
Singura floare veșnică rămâne însă “floarea limbii noastre”.
“Flori răsar și mor pe rând
Roșii sau albastre,
Dar nu va muri nicicînd
Floarea limbii noastre!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu