Grigore Vieru-fărâmă a sufletului românesc





Prof. înv. primar Tudorache Loredana-Ștefania - gradul I - Școala Primară nr.2 Stâncești,
comuna Mihai Eminescu, județul Botoșani


             Grigore Vieru este poetul basarabean care a luptat pentru identitatea națională și pentru moștenirea limbii române. Acesta a gândit, a trăit, a simțit mereu românește. Nu a avut limite în a-și mărturisi iubirea față de glie, de neam, de patria străbună, iar scrierile sale abordează o tematică amplă: limba română, țara, mama, Eminescu, natura, literatura pentru copii. Opera sa lirică în dulcele grai românesc, ca și unica-i personalitate, vor dăinui peste veacuri și peste hotarele țării, fiind păstrate cu sfințenie în memoria și sufletul nostru.

              Am fost mereu emoționată în momentul în care am aflat la orele de istorie despre Basarabia, mai apoi când am auzit de poetul basarabean Grigore Vieru. Am avut ocazia chiar să-l întâlnesc la Ipotești, la comemorarea poetului nostru național și universal.
              Poetul Grigore Vieru a fost cel care a militat întotdeauna pentru limba română și reîntregirea neamului, într-o singură țară sfântă a tuturor celor care vorbesc același dulce grai, care au același sânge, care au aceeași mamă... În acest sens, dorința sa pentru înfrățirea tuturor românilor a fost asociată și cu Podul de Flori de peste Prut.
             Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererita, fostul judeţ Hotin, România, azi Republica Moldova, într-o familie de plugari români, a lui Pavel şi Eudochia Vieru, decedând pe 18 ianuarie 2009 în Chişinău.
             Debutatul său editorial a avut loc în timpul studenției, în anul 1957, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii ”Scînteia Leninistă”. Acesta a fost începutul unui mare poet care a abordat o tematică aparent simplă, însă variată și profundă.
              A scris despre natură, despre ființa supremă - mama, despre sat, l-a elogiat pe Eminescu. A iubit mult copiii și le-a dedicat acestora timpul și disponibilitatea artistică, creativitatea. De asemenea, și-a dorit să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual. Evoluția sa a fost una remarcabilă, fiind original și întreprinzător. Un adevărat izvor de înțelepciune, Grigore Vieru rămâne celebru și datorită citatelor despre ochi, viață sau timp, despre frumusețe sau bucurie, despre apă, naștere, Pământ,  acasă, despre Basarabia, despre flori sau copaci.
             Trebuie remarcat aportul său considerabil la dezvoltarea limbii române și a grafiei latine pe teritoriul Republicii Moldova, odinioară parte a Uniunii Sovietice.
             A activat ca redactor la revista Nistru, actualmente „Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, apoi la editura Cartea Moldovenească, unde  i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir unde scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.
             În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legămînt", dedicat poetului Mihai Eminescu.
             După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de mașină, în ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu - se spune că pentru o cauză nobilă - pentru idealul pentru care a trăit și a luptat – reîntregirea neamului românesc.
             Întreaga sa operă este apreciată de criticii vremii. Astfel, i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret pentru volumul "Versuri pentru cititorii de toate vîrstele". De asemenea, volumul de versuri lirice "Numele tău" este apreciat de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană.
             În 1969 publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă. În 1970 se publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru, pentru apariția căruia s-a dat o luptă aprigă de câţiva ani, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. De pe acest manual, modificat de-a lungul anilor, învață și astăzi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
             Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc. Poetul, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. De-a lungul anilor a mai scos și alte volume, valoroase, originale, unice, colaborând și cu scriitori români.
             În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici și își îndeplinește un mare vis. Același vis mi s-a îndeplinit și mie acum doi ani când am trecut și eu, pentru prima dată, Prutul și am pășit cu emoție în suflet pe pământul strămoșesc, în Republica Moldova, la Pererita, la casa sa memorială.     
             Ulterior, pentru volumul Un verde ne vede! i se decernează poetului Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
             La sfârşitul anilor '80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor, când se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.
             În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen și apare în ziarul Literatura și arta din Chișinău primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică, autorul fiind Grigore Vieru.
             Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române în 1990, iar în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii. În 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace. În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.
             Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti la împlinirea vârstei de 60 de ani, la Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. Tot în 1995, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. Următorul an este decorat cu Ordinul Republicii, iar 3 ani mai târziu este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.
             Grigore Vieru a fost decorat și post-mortem cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Cruce.
             A fost ambasadorul limbii române în care a crezut, în care a creat, în care și-a exprimat visuri, idealuri, prețuirea față de ființe dragi, față de natură, față de neam și țară. Opera sa lirică dăinuie peste neamuri și peste veacuri, constituind testamentul său, cel mai de preț avut al sufletului nostru.
             În memoria sa câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi și Buzău poartă numele lui Grigore Vieru, s-au amplasat plăcuțe cu numele său, s-a instalat bustul său la Chișinău și la București.    
                                      
Bibliografie:


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu