BOTEZATU
LUMINIŢA Prof. înv. primar - gr. I
ŞCOALA
GIMNAZIALĂ PLOPU,DĂRMĂNEŞTI, jud.BACĂU
,,Îliubesc pe Dumnezeu,
chiardacă pare să fi
uitat Patria mea;
îmiiubesc Patria,
chiardacă pare să-l fi uitat pe Dumnezeu.”
și tot el spunea
Din
Basarabiavăscriu,
Dulcifraţi
de dincolo de Prut.
Văscriu
cum pot şipreatârziu,
Mi-e
dor de voişivăsărut.
GrigoreVierua servit cu
dăruirepoezia, mereusensibil la freamătulinimiişi la zbuciumultimpului. Deșifragil din punct de vederefizic,
GrigoreVieru a demonstrat un curajși o
forțăinterioarăabsolutuimitoareînvremuridelocblândepentruromânii de dincolo de
Prut. Încreațiasaversurileduioasedesprecopilărie, despremamă, li se
alăturăversurile care vorbesc cu tăriedesprelimbă,
patrieşipământdemonstrândastfelcă a fost un poet ales sămânuiascăîntr-un mod
uniccuvântulşiastfelinspirândşi pe altii...Este un neoromantic din
talangămetafizică a poezieiromânevenind pe linia de aur : Eminescu, Bacovia,
Magda Isanos, Labis, un poet la care întâlnim un sentiment al naturiiasemănător
cu al luiBlaga, o concentrație a limbajuluideseoriasemănătoare cu cea a
luiBacoviașidestulesclipirilingvistice care îlapropie de
NichitaStănescu.Demonstrândîncărțile sale de debut că e un excelent poet al copilăriei,
al jocului care recreeazălumea, GrigoreVieru a devenitrepedemai ales din 1968
cândpublicăvolumul „Numeletău”, poetul-simbol al Basarabiei, un poet căruiai se
recunoaștefaptulcă a revigoratpoeziatradițională.Altfel, poetul a devenit un
tribunînapărarealimbiiromâneși a ființeiromânești. Mulțicompozitoribasarabeni
s-au inspirat din poezialuiGrigoreVieru(culegeri de cântece „Poftim de
intrați”, „Cine crede” ș.a.). Poetulesteautor al unormelodii de
cântecepentrucopii(„Săcrești mare”), darceamaifecundă era colaborarealui cu
compozitoarea Iulia Tibulschi.
Moștenirealăsată de
poetulGrigoreVieru o voradmiramultegenerațiimângâindu-șisufletele cu
versurilelui.Unitateaneamului,
frățiadintrepopoareșievocareauneiistoriiadevărate au fosttemele pe care
GrigoreVieru nu s-a sfiitsă le expunăînoperăsa.Astfelputemsăafirmăm cu
certitudinecă una dintre „stelele” literaturiiromâneesteșivarămâne un
erounațional, ceaavutcurajulmereusăvociferezenedreptatea la care a fostsupus de
poporulsău.
GrigoreVierueste un
poet care și-a asumatgreulunuigrai, trecându-l prininimasa, încărcat de
răbdare, înțelepciuneșifrumusețe, îlîntoarcesemenilorsăi care îideschid de
bunăvoieinimasă-l primească, pentru a duce maidemn pe
maideparteviațaînspirituldreptățiiși al iubiriicecovârșeșteșipoatebiruitotul,alcredințeifață
de celenepieritoareși al nădăjduiriice nu poate da greș, un asemenea poet
rămâne-va „sufletînsufletulneamuluisău”.
Încadrat de
criticaliterarăîntrereprezentanţiiorientăriitradiţional-clasice din
poeziapostbelică, GrigoreVieru s-a impusprintr-o viziuneliricăaparte, marcată
de simplitateavorbei, stilulvetustşiprofunzimeatrăirilor. Marin Sorescuafirmacă
el „atacăpoezia frontal şi cu ceamai mare simplitate, cu
candoareaşinevinovăţiacelor care umblă pe acoperişuri”.Deşifolclorul a jucatrol
de ghidîncălătoriile sale prinlumeacuvintelor, el se consideră „un poet modern,
ca expresieşi ca simţire”.
GrigoreVierucântăîntr-un
lirism al sentimentelor, adevăruletern al plaiurilorromâneşti, fiind un simbol
al încercării de renaşterespiritualăşinaţională a Basarabiei. Eugen
Simionafirmăcăel”esteultimul poet cu Basarabiaînglas. Un poet mesianic, un poet
al tribuluisău, obsedat de treimituri: Limbaromână, Mama şiUnitateaneamului. Un
poet elegiac, care, înciudafragilităţiiînfăţişării sale şi a vocii sale –
moişistinse, meniteparcăsăşoptească o rugăciune, nu săpronunţepropoziţiiaspre
ca vechiiprofeţi – este un poet dârz, un cuget tare, un spirit incoruptibil”.
Prinpoeziile sale, domnulGrigoreVieruevidențiazăceațaminciunii care
șopteacăromânii de peste Prut sunt dușmani.
A pus
idealurileneamuluimaipresus de sine și a așternut pe hârtieversuri care
celebreazălimbaromână, limbăîncare ”toatălumeaplânge” și ”râde un pământ”, căci
”doarînlimba ta/ Durereapoţi s-o mângâi, / Iarbucuria / S-o preschimbiîncânt.
// Înlimba ta / Ţi-e dor de mama, / Şivinul e mai vin, / Şiprânzul e maiprânz.
/ Şidoarînlimba ta / Poţirâdesingur, / Şidoarînlimba ta / Tepoţiopri din plâns”
(Înlimba ta).Poetulînsușiafirmăcăestefericitcândscrieînlimbaromână, simțind o
comuniune cu Dumnezeuși cu Universul: ”A scrieînromânăeste ca și
cumDumnezeute-arînchideînochiulsău, de undeveziîntregUniversul,
chiardacăDumnezeuîlţineînchis, de teamăsă nu te scape jos...Eu văd din
interiorullimbiiromâneîntreagalume, întregulUnivers...întreagamişcare a planetelor,
chiardacăea, limbaromână nu are o circulaţieuniversală”. PentruGrigoreVieru,
”limbaneamului meu dacic,/Limbanoastrăcearomână.//În al limbiitezaur/Pururea o
sărămână/Limbadoinelor de aur” (Limbanoastrăcearomână)și, de aceea, se
simtedatorsăpreamăreascășisăcânte ”firesculdor al limbii”.PoetulGrigoreVieru
s-a născut poet din dragosteafață de limbaromână: „Din mila, din
dragosteaşidăruireaLimbiiRomâne am răsărit ca poet. Limbaromânăestedestinul meu
agitat”.
Personalitateartistică
de excepție, GrigoreVierulasăposteritățiisimplitateavorbei, substanțametaforică
a gândurilor, ideologiaunui om care a
luptatprincuvintepentruneamșilimbășiprofunzimeasentimentelor. Ca
expresiepoetică, el s-a consideratun ”poet al timpului pe care îltrăim” şi descendent a luiEminescu, înprimulrând, darși
a luiBacovia, Blaga, Stănescu, SorescuşiPăunescu.
Deșiuniipoeţişicriticiliterari din Basarabiaîlconsiderăun ”poetvetust,
paşoptist”- după cum el însușiafrima-, geniulluiGrigoreVieruestedattocmai de
limbajdemodat, lipsit de ambiguitate, prin care trecutul, satul, copilăria,
mama, patria, limba, vatra, dorul,
melancolaliazugrăvescînculoripastelateimagineaevocatoare a uneilumi (Basarabia) văzută ca ”un
copilnăscut cu inimaînafarapieptului”.
Inimaacesteilumitrebuiepusă la loculei, pentrucă
”loculeiestelimbaromână, esteistoriaromână, credințastrămoșească”.
GrigoreVieru
Bibliografie:
1.www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=235
2.www.grigorevieru.md;
3.www.ro.wikipedia.org;
4.Eugen Simion, Scriitoriromâni de azi
(ediţie de autor), vol. III, Editura David • Litera, Bucuresti – Chisinău,
1998, p. 187-196.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu