Prof. înv. primar
Tudorache Loredana-Ștefania-gradul I-Școala Primară nr.2 Stâncești, comuna
Mihai Eminescu, județul Botoșani
Grigore Vieru, poet basarabean, îndrăgostit
de limba și istoria strămoșească, militant al reîntregirii Basarabiei cu
România, este original și deține o bogată creație
artistică, apreciată și premiată cu numeroase distincții, dar constituie și un
adevărat izvor de inspirație pentru alți scriitori.
Grigore Vieru…un nume, un om, un poet de care poate unii
au auzit și marea majoritate cred că nu. Acest mare om a rămas însă în mintea
și inima unora dintre noi, în sufletul unor români încă din perioada
postdecembristă, când a militat pentru unirea Basarabiei cu țara mamă - România,
când a luptat cu înverșunare pentru reîntregirea neamului românesc. S-a
alăturat acestei nobile cauze la podul cu flori de peste Prut, râul care ne
desparte în două suflete care au aceeași inimă română.
Mi-a fost dat să ajung să-l și
cunosc pe acest om firav, simplu,
retras, modest, cu suflet de artist și cu inima română. Cu emoție și bucurie în
suflet îmi reamintesc de poetul basarabean Grigore Vieru, venit la Ipotești
să-l sărbătorească pe Eminescu, idolul său, dar și modelul care l-a inspirit în
întreaga sa creație artistică. Militant desăvârșit al limbii și culturii
române, al tradițiilor strămoșești, Grigore Vieru a creat adevărate opere
artistice atunci când a scris despre limba noastră cea română, despre sat și
despre țară, despre mamă, precum și multe texte dedicate copiilor.
Am avut ocazia să merg și la casa
sa memorială de la Pererita, în Republica Moldova, ascultându-i povestea,
văzându-i locurile natale și aflând informații noi despre dumnealui și familia
sa.
Jurnalist, poet, textier,
redactor, Grigore Vieru a servit țara cu fermecatul său condei. Urmând latura
filologică a formării sale, acesta și-a dedicat viața scrisului. Astfel, vorbim
despre o bogată creație artistică, premiată cu numeroase distincții, dar și
izvor de inspirație pentru alți scriitori.
După ce a
debutat în 1957 cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma",
apreciată de criticii literari, următorul an i-a apărut a doua culegere de
versuri, tot pentru copii, "Muzicuţe".
Între 1960 şi 1963, Vieru a fost
redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri
pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună
ziua, fulgilor!". A
fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, unde apare celebra carte pentru
preșcolari „Albinuța”.
În 1964, publică în revista Nistru
poemul "Legămînt", dedicat poetului nepereche Mihai
Eminescu.
În 1965, îi apare volumul "Versuri
pentru cititorii de toate vîrstele", pentru care i se acordă Premiul
Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret.
În 1967, revista Nistru publică
poemul "Bărbaţii Moldovei". În 1968 apare volumul de
versuri lirice "Numele tău", apreciat de critica literară
ca fiind cea mai originală apariţie poetică și devine obiect de studiu la
cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Poeme din volum sunt
intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga",
"Brîncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi
Marin Sorescu, iar asemenea dedicaţii apar pentru prima dată în lirica
basarabeană postbelică.
În 1969, el publică "Duminica
cuvintelor" la editura Lumina, îndrăgită de
preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă. Un
an mai târziu se publică "Abecedarul", semnat de Spiridon
Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul
timpului, învață și astăzi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și
Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
În 1970, apare volumul selectiv de
versuri pentru copii "Trei iezi", fiind apoi retras din librării pentru poemul "Curcubeul",
în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc. Poetul, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia
drapelul tuturor românilor.
Grigore Vieru trece
Prutul în 1973 în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici și își vede visul de o viață împlinit, apoi vizitează
Transilvania în 1974 la invitația oficială a președintelui Uniunii Scriitorilor
din România, Zaharia Stancu, după care îi apare volumul de versuri lirice "Aproape".
În
1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează mai multe
oraşe din România. Un an mai târziu, apare volumul "Steaua de vineri”, cu
un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu.
În
1981, la editura Albatros din Bucureşti, în colecţia "Cele mai frumoase
poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi
clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.
La sfârşitul anilor '80, Grigore
Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din
Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare
rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor.
În 1988 i se acordă cea mai
prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii:
Diploma de Onoare Andersen. În acelaşi an apare cartea de versuri "Rădăcina de
foc". A fost autorul primului text cu grafie latină din Basarabia postbelică.
În 1997, Editura Litera din
Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac",
iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu"
- 150 de ani de la naştere.
Grigore Vieru a fost decorat
post-mortem cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de
Mare Cruce.
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu