Cristina
Petrea-înv. gr I Liceul „Mihail
Sadoveanu”-Borca Neamț
Da’ câte stele-o plânsu,
La tine-o ajunsu,
Câte frunze-o
coborâtu,
Mormântul ți
l-o-nvelitu...
Of, sărmane mâinile
Care-o scris cuvintele,
Le-o sădit în
țarină,
Le-o săpat în
inimă,
Aurită gura ta,
Cât o mai fost
turturea,
Cât o mai fost
ciocârlie
Și-o cântat de
Românie...
Of,
Grigore, ochișorii-
Norișori deasupra
țării,
Obrazul cu flori
în zâmbet
O făcut necazul
cântec...
N-ai lăsat cuvânt spurcat
În grai binecuvântat,
N-ai lăsat cuvânt năimit
În suflet blagoslovit!
Ținând tricolor
la piept,
Tu ai fost
păstorul bun
Ocrotind graiul
bătrân.
Iar limba Vierului-
Ascuțișul fierului!
Taie scurt în cel dușman
Ce-asuprește moldovean.
Că le-ai spus tu
verde
Și-au vrut a te
pierde,
C-ai spus vorbă
vie-
Te-au ascuns sub
glie...
De-ai ieși ca un
strigoi
Din
mormântul-mușuroi
Ca să sperii
dintre noi
Pe cei trădători
și goi!
De te-ai face vânt,
Să-i dai de
pământ,
De te-ai face
val,
Să-i strivești
de mal,
Să se istovească
Cei ce nu știu să iubească,
Cei ce nu știu
să grăiască,
Cei ce nu știu
să trăiască....
De te-ai face foc
S-aduni la un loc
Frații de credință
Și de năzuință,
Frații de-un botez,
Frații de un crez,
Frații de iubire,
Frații de-mplinire,
Frații de Unire....
Unde-ți sunt picioarele
Să treci Prutul repede,
Să legi fârtat cu fârtat
Ca-ntr-un neam adevărat?
Umbra ta să se
lungească
Până-n Țara
Românească,
Să lase curat
cuvânt
În amarul nost’ pământ,
În culcușul
dorului,
Unde-i jind
Vierului.
Bibliografie
Opera lui
Grigore Vieru-vistiernicul limbii române
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu